Zi importantă pentru justiţie: Curtea Constituţională discută sesizarea privind modificările la Codul de Procedură Penală

Zi decisivă la Curtea Constituţională. Judecătorii decid joi asupra sesizărilor făcute de Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de către opoziţie pe modificările la Codul de Procedură Penală. Dezbaterile ar fi trebuit să aibă loc pe 25 septembrie însă au fost amânate de magistraţii constituţionali pe motiv că nu au timp să citească documentele.

Prima sesizare a fost făcută din 21 iunie de către PNL şi USR care au arătat că peste 50 de articole sunt neconstituţionale, unele dintre ele fiind neclare sau aproape de necitit, iar alte peste 20 de texte din lege “vădesc un paralelism legislativ

Legea de modificare a Codului de procedură penală a fost atacată la Curtea Constituţională, în 10 iulie, şi de către preşedintele Klaus Iohannis, tot atunci el sesizând CCR şi asupra modificărilor aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. De asemenea, şeful statului i-a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, în care solicită ca termenul de dezbatere a sesizării să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneţia să poată fi valorificată.

Politică - 14 nov, 18:36

Nicolae Ciucă, despre vila din Aviatorilor: Nu eu am secretizat acea Hotărâre de Guvern. Președintele Iohannis nu a solicitat să se mute acolo și nu se va muta în acea locuință (VIDEO)

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat în 18 iunie de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.

Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice. În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită.

Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”.

Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepţional” şi “motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ “Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul.

În funcţie de ce vor decide judecătorii CCR, proiectul de lege se va întoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu observaţiile CCR sau va merge le preşedintele Iohannis pentru promulgare. Şeful statului va avea, însă, dreptul de a trimite proiectul înapoi în Parlament pentru reexaminare.