Ce se întâmplă cu marfa autohtonă de pe rafturile magazinelor. Modificări MAJORE în legea ‘51% produse româneşti’

Relațiile dintre retailerii care activează în România și producătorii autohtoni sunt din nou pe cale a se schimba, atât ca urmare a reacției Comisiei Europene care a declanșat anul trecut procedura de infringement împotriva României, dar și ca urmare a reacțiilor din piață.
Astfel, legislația care reglementează relația dintre magazine și producători, și care a impus prezența la raft a produselor de pe lanțul alimentar scurt în proporție de cel puțin 51%, este discutată din nou de deputaţi.

Conform unei propuneri Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, după discuțiile cu Comisia Europeană, prin produs autohton (românesc în varianta actuală a legii aflată în vigoare) se înțelege „un produs obţinut din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din parteneriat direct”.
Altfel spus, vorbim despre un produs cu ingrediente provenite de la cooperative agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie sau producători agroalimentari, cu care retailerul a semnat un contract comercial pentru cel puțin 12 luni, scrie economica.net.

Aceasta în condiţiile în care, potrivit proiectului, parteneriatul direct se traduce prin „relaţia comercială directă dintre comerciant şi cooperativele agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie sau producători agroalimentari, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luniˮ.

Eveniment - 12 nov, 17:52

România poate cumpăra 32 de avioane F-35. Camera Deputaților a adoptat proiectul

Potrivit propunerii deputaţilor, „comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine și produsele lactate și de panificație, să achiziţioneze produsele în proporţie de cel puțin 51% din cantitatea de marfă intrată, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din parteneriate directe, pentru a asigura accesul consumatorului la produse proaspeteˮ.

Conform proiectului, în categoria retailerilor care trebuie să respecte această prevedere intră însă și micii comercianți, întrucât se dorește abrogarea articolului care introduce pragul de două milioane de euro cifră de afaceri sau active totale până la care nu trebuie să se aplice regula 51% produse autohtone din marfa intrată în magazin în urma parteneriatelor directe.
O altă prevedere la care, cel mai probabil, se va renunța la solicitarea Comisiei Europene, care a atras atenția asupra ei și în scrisoarea de punere în întârziere de anul trecut, se referă la obligația retailerilor de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești.
Conform noii variante, comerciantul poate acorda, „numai prin înțelegerea părților, spaţii distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine”. Totodată, comerciantul „poate organiza” evenimente de promovare a produselor alimentare, cu respectarea legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare, și nu „are obligația”, așa cum este prevăzut în legea aflată în vigoare (150/2016).

Totodată, vor fi schimbări și în ceea ce privește modul în care retailerii pot percepe diferite taxe furnizorilor lor. Mai exact, conform propunerii de act normativ, continuă să se interzică oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea. În schimb, față de actul aflat în vigoare, care interzice încasarea de către retailer de taxe și servicii, acum se interzic doar taxele și serviciile, altele decât cele legate de actul comercial. Aceasta în contextul în care serviciile legate direct de actul comercial vor trebui incluse în contractul dintre părți.

Schimbări apar și în ceea ce privește termenele de plată ale retailerilor față de furnizorii lor. S-ar putea scoate limita de 30 de zile, timp în care retailerul trebuie să plătească, în proiect menționându-se doar că acesta se negociază în contract, „conform prevederilor legislației în domeniu”. În ceea ce privește produsele proaspete, care trebuiau achitate în cel mult 7 zile de la data recepţionării mărfii, noul termen prevăzut este de 7-14 zile.

Nu în ultimul rând, dacă proiectul va trece în această variantă, se va renunța la prevederea conform căreia pe eticheta produselor din carne să se menționeze țara de naștere, creștere, sacrificare, tranșare a animalului.