Condamnat la „actualitate“, Andrei Pleşu se revoltă – în Dilema – de soarta nemiloasă care îl ţine „arestat“ în politichia de doi bani a unor personaje despre care, în condiţii normale, n-ai fi ştiut că există.
Ai încă multe de citit, mai ai, poate, și cîteva proiecte, dar te lași bătut de toate vînturile unui cotidian în același timp nătîng, ridicol și, vai, periculos. Vrei, nu vrei, dai cu nasul, clipă de clipă, de tot soiul de „românași“ mîndri, ajunși la putere fără nici o „împuternicire“ interioară, fără nici o „vrednicie“, fără nici o performanță profesională consistentă, spune Pleşu cu năduf.
Filosoful ajuns la 70 de ani simte nevoia să aducă nişte tuşe personale portretele unor politicieni de prim rang, ei înşişi caricaturizaţi de propriile acţiuni, de la hamletianul Dragnea la euforicul Codrin, șturlubaticul Şerban Nicolae şi vesela subretă Olguţa.
Vrei, nu vrei, dai cu nasul, clipă de clipă, de tot soiul de „românași“ mîndri, ajunși la putere fără nici o „împuternicire“ interioară, fără nici o „vrednicie“, fără nici o performanță profesională consistentă. Ba inarticulatul Andrușcă, ba insuficient școlitul Popa, ba năucul trist Pop, ba palida secretară de la Videle (Carmen Dan), ba zglobiul metafizician Daea, ba papagalul șef de pluton Tudorel Toader, ba – cireașa de pe tort! – Viorica Dăncilă, rătăcită prin gramatică, hărți, instituții, sarcini greu de înțeles, vorbe greu de pronunțat etc. Dar mai e și hamletianul Dragnea, sfîșiat între „a fi sau a nu fi“ asasinat de vreo patru străini, înarmați – pe bani grei – cu priviri dușmănoase de calibru maxim, mai e și plutonierul euforic Codrin, și crîncenul Nicolicea, și șturlubaticul jurist de buzunar Șerban Nicolae etc.
Andrei Pleşu analizează în continuare victimizare prin xenofobie, o găselniţă a minților lichefiate, a celor cu suflete de lemn și cu educație de colhoz.
…Iată tot atîtea motive să cer scuze, în numele poporului român, compatrioților noștri de toate etniile – și, în ocurență, președintelui Iohannis – pentru cuvintele proaste ale cîte unei Olguțe sau ale cîte unui Daddy. Românii normali nu gîndesc ca ei! În rest, rămîne cum am vorbit: m-am săturat de derbedei, de proști și de țoape! –concluzionează Pleşu materialul pe care îl puteţi citi AICI integral.