Istoria Universității din București, centru al culturii și științelor de la kilometrul zero al Capitalei (FOTO)

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Universitatea din București a fost fondată în 1864 și este una dintre cele mai cunoscute instituții de învățământ superior din România. Este a doua universitate modernă din țară, după Universitatea din Iași.

Foto: B1.ro

Istoria sa începe însă cu aproape 200 de ani înainte de momentul inaugurării sale. În 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu întemeiază Academia Domnească de la București, o școală superioară, cu predare în limba greacă, ce funcționa în clădirile de la Mănăstirea ”Sfântul Sava”. Instituția a fost reorganizată în vremea domniei lui Alexandru Ipsilanti, fiind în acea vreme un centru important de cultură grecească. Ulterior, Academia Domnească s-a destrămat, în contextul luptei pentru învățământul în limba română, însă câțiva ani mai târziu, în 1818, în clădirea în care aceasta a funcționat, a fost deschisă prima instituție superioară de învățământ în limba română, condusă de Gheorghe Lazăr.

Iar în același loc, în 1864, a fost înființată Universitatea din București, printr-un decret al domnitorul Alexandru Ioan Cuza. De altfel, Cuza a fost cel care a împărțit Colegiul Sfântul Sava în Universitatea din București și Colegiul Național ”Sfântul Sava”, care funcționează și astăzi.

În momentul înființării sale, Universitatea din București reunea, într-un singur corp, Facultățile de Drept, Științe și Litere, potrivit site-ului oficial al Universității.

Timp de mai bine de 50 de ani, Universitatea a continuat să se dezvolte, apărând noi facultăți, iar numărul studenților fiind în creștere.

Foto: Universitatea din București în perioada interbelică

Odată cu instaurarea regimului comunist, însă, începe un proces de epurare a corpului universitar. În 1948, prin promulgarea Legii de Reformă a învățământului, este adoptat modelul sovietic de învățământ superior. Astfel, Universitatea din București este supusă unui proces de reorganizare, una dintre consecințe fiind aceea că Facultățile de Teologie, Medicină Umană și Medicină Veterinară se desprind de Universitate, potrivit unibuc.ro. De asemenea, mai multe catedre și facultăți sunt desființate, astfel că în anul 1989, Universitatea ajunge să aibă doar șase facultăți și 8000 de studenți.

Foto: B1.ro

Foto: B1.ro

Situația se schimbă în 1990, când, după căderea comunismului, se creează noi facultăți, catedre și centre de cercetare, iar numărul studenților este în creștere de la an la an. Așa se face că în anul 2000, Universitatea din București avea 18 facultăți, peste 20.000 de studenți și 3.000 de posturi didactice.

Iar în prezent, în cadrul Universității funcționează 19 facultăți, la care studiază aproximativ 32.000 de studenți. Este vorba despre Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Biologie, Facultatea de Chimie, Facultatea de Drept, Facultatea de Filosofie, Facultatea de Fizică, Facultatea de Geografie, Facultatea de Geologie și Geofizică, Facultatea de Istorie, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Facultatea de Litere, Facultatea de Matematică și Informatică, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Științe Politice, Facultatea de Teologie Baptistă, Facultatea de Teologie Ortodoxă și Facultatea de Teologie Romano-Catolică și Asistență Socială.

Galeria rectorilor

De-a lungul celor 154 de existență, Universitatea din București a fost condusă de numeroase personalități marcante ale societății românești, de la lingviști, istorici, filosofi și sociologi, până la juriști, matematicieni, fizicieni sau medici. Printre aceștia s-au numărat Gheorghe Costaforu (profesor de drept civil), Titu Maiorescu (profesor de logică și istoria filosofiei comparate), Ermil Pangratti (profesor de geometrie descriptivă), Thoma Ionescu (profesor de anatomie topografică și de clinică chirurgicală), Nicolae Iorga (profesor de istorie universală medievală și modernă), Horia Hulubei (profesor de fizică atomică), Iorgu Iordan (profesor de lingvistică și filologie), Ion Dodu Bălan (profesor de literatură română) sau Emil Constantinescu (profesor de mineralogie).

În contextul în care România sărbătorește în acest an 100 de ani de la Marea Unire, merită amintit faptul că în 1918, rector al Universității din București era Ion Athanasiu, profesor de fiziologie generală și comparată.

De asemenea, pe 1 decembrie 1918, în mulțimea adunată la Alba Iulia se afla și Nicolae Iorga, cel care, în luna noiembrie a acelui an, a fost reales membru al camerei inferioare, și a devenit președinte al acesteia, fiind prima persoană care a ocupat această funcție în cadrul României Mari. Deși nu a fost invitat la Conferința de Pace de la Paris, din 1919, de după încheierea Primului Război Mondial, Nicolae Iorga, un apropiat al Reginei Maria, a susținut-o pe aceasta în rolul ei de negociator informal pentru România. (sursa Wikipedia.org).

Palatul Universității din București

Aflat la kilometrul zero al Capitalei, palatul Universității din București, realizat în stil neoclasic, a fost ridicat pe locul fostului amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construcția sa a început în anul 1857 și a fost finalizată în 1869, de arhitectul Alexandru Orăscu. Ulterior, între anii 1912 – 1926 au fost ridicate și corpurile laterale ale clădirii, după planurile arhitectului Nicolae Ghica Budești.

Sediul Universității din București a fost inaugurat în decembrie 1869, fiind la început locul în care funcționau mai multe instituții de învățământ, printre care Senatul Universității,Academia Română,Biblioteca Centrală, Școala de Arte frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichități și de istorie Naturală.

Frontonul central al Palatului a fost distrus în timpul bombardamentelor americane din 1944.

Foto:turismistoric.ro

În prezent, fațada clădirii este împodobită cu cele patru muze, adăugate în 1929 și create de sculptorul Emil Wilhelm Becker.

Foto: B1.ro

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic