Eugen Tomac cere o reprezentare echitabilă a Diasporei în Parlamentul României. Lider PMP: Luați exemplu minorităților

Președintele PMP, Eugen Tomac, cere public o reprezentare echitabilă a românilor din Diaspora, în Parlament.

Eugen Tomac avertizează că politica statului cu privire la reprezentarea parlamentară a concetățenilor plecați peste hotare trebuie revizuită, întrucât avem aproape 4 milioane de cetățeni români stabiliți temporar sau definitiv peste granițe.

În acest context, liderul PMP dă exemplu minorităților din Parlamentul României și amintește că CCR a respins sesizarea cu privire la mandatele de parlamentar alocate Diasporei, în luna aprilie a acestui an, fără însă a motiva decizia.

Externe - 19 sep, 19:51

Eugen Tomac a explicat în ce constă, de fapt, portofoliul obținut de România la Comisia Europeană: Nu are responsabilități care să influenteze major politicile în Europa (VIDEO)

Redăm mai jos comunicatul integral al președintelui PMP, Eugen Tomac

CCR a respins sesizarea cu privire la mandatele de parlamentar alocate Diasporei

În 2016, am sesizat CCR, prin instanță, atacând la data respectivă legea 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților. Motivam sesizarea de faptul că distribuirea numarului de mandate pentru circumscriptia 43 (diaspora) nu ținea cont de cheia alocării mandatelor prevăzută de art. 5 alin 2 și 3, incalcând, astfel, logica reprezentării consacrată de spiritul Constitutiei.

Articolul invocat prevedea o normă de reprezentare de 73.000 de locuitori pentru un mandat de deputat, iar 168.000 pentru un mandat de senator.

Totuși, in mod arbitrar, la alocarea numărului de mandate, USL a decis atunci că românii care locuiesc peste hotare vor avea doar 4 reprezentanți în Camera Deputaților și 2 în Senat.

Având în vedere că peste hotare avem aproape 4 milioane de cetățeni români stabiliți temporar sau definitiv, consider că politica statului cu privire la reprezentarea parlamentară trebuie revizuită. Chiar si daca nu luăm in considerare numărul celor cu rezidență, evidențele Ministerului de Interne arată că peste 730 mii de cetățeni români au domiciliul permanent peste hotare. Nici măcar in această interpretare limitată, numărul mandatelor nu oferă o reprezentare echitabilă in Parlament.

CCR ar fi trebuit să analizeze riguros aspectele sesizate și să oblige Parlamentul să modifice numărul de mandate alocat cetațenilor din diaspora, pentru a asigura principiul reprezentării proporționale consacrat de Constitutie.

Avem în Parlament reprezentanți ai unor minorități care la recensământul din 2011 nu se mai regăsesc în nicio rubrică. Spre exemplu, nu sunt nici măcar 1000 de cetățeni aparținând comunității albaneze sau rutene, dar în Parlament au câte un reprezentant.

Doi ani am așteptat decizia. Abia în aprilie anul acesta, Curtea Constituțională a anunțat respingerea sesizării pe care am ridicat-o împreună cu Institutul “Frații Golescu” pentru românii din străinătate.

Asteptăm motivarea cu mult interes, eram curioși să citim cum justifică CCR faptul că cetățenii români din afara țării nu sunt reprezentați în Parlament așa cum prevede spiritul Constitutiei. Nu am primit nicio motivare.

Mai mult, există și realități socio-economice care obligă statul să-și adapteze legile și raportarea la Diaspora plecând de la lucruri evidente. În ultimii 10 ani, românii care muncesc în diferite colțuri ale Europei au trimis în țară peste 60 de miliarde de euro, bani care au contribuit în mod direct la dezvoltarea României.

Cred cu tărie că mulți dintre românii care au făcut performanță în alte state pot deveni parlamentari buni și eficienți. De aceea, îmi doresc ca reforma parlamentară să înceapă prin corectarea acestei nedreptăți. Românii care locuiesc și muncesc în Uniunea Europeană nu sunt în străinătate, sunt tot acasă, doar facem parte din aceeași familie europeană. Ori Europa e bună doar când primim bani de la Comisia Europeană (pe care nici măcar nu suntem capabili sa îi valorificam)?