“O echipă, un steag, un ideal”. Jandarmeria Română, în anul Marii Uniri. Istoria instituției care asigură siguranța poporului (FOTO)

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

În anul 2018 România celebrează împlinirea unui secol de la reunirea într-un singur stat a românilor din Vechiul Regat, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș.

Centenarul Marii Uniri reprezintă un prilej deopotrivă pentru a rememora faptele înaintașilor și pentru a face bilanţul realizărilor din anii ce s-au scurs de atunci.

Un rol important în istoria țării l-a avut Jandarmeria Română.

Foto: jandarmeriaromana.ro

Jandarmii au fost alături de români în momentele principale din istoria modernă și în realizarea idealului național, prin participarea alături de armata română la acțiunile și marile bătălii purtate în Războaiele Mondiale, precum și la asigurarea ordinii necesare funcționării României Mari.

Despre importanța instituției în istoria poporului român și despre evenimentele dedicate Marii Uniri ne-au dat mai multe informații sublocotenentul Cătălin Bădin și istoricul Alin Spânu.

B1.ro: Aș vrea să vorbim despre istoria Jandarmeriei Române. Care a fost momentul care a macrcat întemeierea instituției?

Alin Spânu: Istoria Jandarmeriei este relativ recentă. Oficial se înființează la 3 aprilie 1850, când domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, transformă Corupul slujitorilor în Corp de jandarmi.

Prin această lege, s-a dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare.

Înainte de anul 1850, chiar de la Regulamentele organice, anii 1830-1832, s-au făcut pași în această direcție: de a organiza un corp de ordine publică, structură care să asigure paza și avutul cetățenilor, să se ocupe de protecția stabilimentelor oficiale și a demnitarilor.

Ei, abia în 1850, doar în Moldova, se înființează Jandarmeria, care era o companie pe fiecare ținut (județ la acea vreme). În total, 14 companii de jandarmi ce totalizau un efectiv de 1433 jandarmi călări şi pedeştri.

Foto: jandarmeriaromana.ro

B1.ro: Știm că au existat mai multe reorganizări ale Jandarmeriei, în funcție de contextul mondial.

Alin Spânu, istoric: Așa este. În vremea lui Alexandru Ioan Cuza există o reorganizare a Jandarmeriei. Mai exact, a fost supusă unui amplu proces de modernizare, ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român.

Mare reformator în domeniul Armatei, Cuza a făcut restructurări, înființând și desființând anumite componente.

Astfel, odată cu transformarea Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, începe şi procesul de înlocuire treptată a escadroanelor şi companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanţi, pe baza Ordonanţei nr.896 din 20 iunie 1864. Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România, din noiembrie 1864 Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război, ca element component al armatei permanente.

Poate cel mai important lucru a fost participarea Jandarmeriei alături de Armată la Războiul de Independență.

A asigurat paza Cartierului general, unde se afla și Carol I, a asigurat paza depozitelor de muniții, de alimente, a escortat prizonieri, a făcut recunoașteri și, alături de armată, și-a adus aportul la câștigarea independenței României la sud de Dunăre, pe câmpurile de luptă.

A urmat o lege a Jandarmeriei extrem de importantă, la 1893. O lege generoasă, chiar dacă efectele ei au fost mai puțin vizibile. Se prevedea ca fiecare comună să aibă un post de jandarmi plătiți din banii locali. Iar de la 1893 până la 1907 nu s-au construit decât vreo 20 de localuri pentru jandarmi.

„Organizarea Jandarmeriei rurale, astfel cum este prescrisă de lege, face din această instituţiune un corp militar, pus la dispoziţiunea ministrului de interne, pentru a asigura ordinea şi siguranţa publică. Ea se mai află sub ordinele ministrului de justiţie, ale ministrului public în ce priveşte atribuţiunile de poliţie, precum şi sub acela al ministrului de război pentru tot ce se raportă la disciplină, comandament şi instrucţie militară a trupei” (art.1).

Abia după legea din 1908 Jandarmeria este trecută în subordinea Armatei și are un buget bine stabilit. Astfel, Jandarmeria participă la Al Doilea Război Balcanic și mai apoi la Primul Război Mondial.

Foto: jandarmeriaromana.ro

B1.ro: Cum s-a simțit prezența Jandarmeriei pe timp de Război?

Cătălin Bădin, sublocotenent: Jandarmii români au luptat în linia întâi în compunerea marilor unități ale Armatei Române, iar la finalul Primului Război Mondial înregistrăm 300 de morți.

Au fost jandarmi executați pe timpul ocupației germane. Jertfa noastră s-a simțit și în Primul Război Mondial, dar mai ales în Al Doilea Război Mondial.

Alin Spânu, istoric: Mobilizarea s-a făcut în 5 zile. Unii au rămas în teritoriu pentru a asigura liniștea, iar o parte importantă a jandarmilor a efectuat, cu termenii de astăzi, acțiuni de Poliție Militară.

Foto: jandarmeriaromana.ro

B1.ro: Imediat după Primul Război Mondial și Marea Unire, rolul Jandarmeriri a luat amploare. Ce a însemnat acest lucru?

Cătălin Bădin, sublocotenent: În perioada Interbelică, Jandarmeria Română a jucat cel mai important rol din istoria ei. Anii de după război au fost crânceni. Gradul de violență era în creștere, iar jandarmii erau nevoiți să identifice pe cei care comiteau fapte ilegale. Și erau foarte mulți, iar mijloacele erau rudimentare.

Exista însă un sistem informativ foarte bine pus la punct pentru acea perioadă.

B1.ro: A existat atunci o nouă reorganizare?

Alin Spânu, istoric: La finalul Primului Război Mondial, Jandarmeria se reorganizează. Pe principii mai militare, să spunem. În momentul în care România este reintergrată, apar mai multe regimente de jandarmi.

Prin decretarea în octombrie 1918 a celei de-a doua mobilizãri a Armatei Române, Jandarmeria a contribuit la desfãsurarea acesteia, concomitent cu organizarea noilor servicii pretorale si a mãsurilor pentru mentinerea ordinii si linistii în tarã. Armata Românã reia lupta pentru eliberarea întregului teritoriu național, iar Jandarmeria începe sã instaureze ordinea și liniștea, creând companii de poliție în județele eliberate.

Reorganizarea a durat până la 1 mai 1928, când Jandarmeria este reorganizată pe alte principii – de pace. Regimentele sunt desființate, Companile de jandarmerie devin Legiuni de jandarmi, care acționează în fiecare județ în parte. Acest lucru funcționează până în 1938, când apar amenințările externe. Se reînființează regimentele pe principii militare astfel încât ele să lupte în linia întâi.

Din 1938 până în 1940, avem regimentele de jandarmi, iar după 1940 până în 23 ianuarie 1949 avem Inspectoratele Regionale de Jandarmi.

B1.ro: Practic, un deceniu după Marea Unire, importanța Jandarmeriei a fost incontestabilă.

Alin Spânu, istoric: Pe timp de pace, Jandarmeria este mult mai vizibilă.

Un deceniu după Marea Unire, totul s-a făcut de către jandarmi, uneori cu victime, pentru obținrea liniștii și ordinii publice.

Foto: jandarmeriaromana.ro

B1.ro: Care a fost rolul Jandarmeriei în Al Doilea Război Mondial?

Cătălin Bădin, sublocotenent: După intrarea României în Al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941, trupele de jandarmi din interior au primit misiuni specifice pentru starea respectivă: combaterea acţiunilor teroriste; paza unor obiective economice importante; întărirea măsurilor de ordine internă, contracararea acţiunilor de desant şi a paraşutiştilor, supravegherea elementelor din opoziţie. Unităţile de jandarmi din zona armatelor de operaţii au îndeplinit, în mod firesc, misiuni cu un caracter militar mai pronunţat decât cele din zona de interior. Pe lângă însărcinările obişnuite de poliţie militară, nu o dată au participat nemijlocit la luptă. În zona armatelor de operaţii, Jandarmeria constituită în unităţi şi subunităţi de poliţie subordonate marilor unităţi, a dovedit energie, curaj, spirit de sacrificiu şi înalt patriotism. În afară de cazurile când datorită situaţiilor locale trupa şi ofiţerii jandarmi au luptat în linia I alături de infanterişti, au mai fost împrejurări când unii dintre ei au cerut să fie trimişi în regimente de infanterie pentru a lupta.

“Odată cu difuzarea Proclamaţiei M.S. Regele, Jandarmeria, conform directivelor date de Guvern, a trecut la executarea misiunilor specifice în condiţiile noii situaţii operative.

Principalele misiuni ale jandarmilor au fost:

-să identifice toţi ostaşii germani, stabilindu-se locurile unde au fost cantonaţi sau ascunşi, forţa, armamentul şi vehiculele de care dispuneau;

-să interzică circulaţia pe şosele şi drumuri oricărui vehicul sau element german, prin organizarea de bariere, obstacole, curse;

-ostaşii germani izolaţi sau în grupe mici să fie dezarmaţi;

-să sprijine forţele armatei române în acţiunea de dezarmare a armatei germane;

-să captureze paraşutiştii germani care încercau să se salveze din avioanele doborâte de către aviaţia noastră şi cea aliată;

-să identifice şi să ia sub pază depozitele de materiale aparţinând armatei germane, circuitele telefonice germane;

-să execute razii pentru scotocirea terenului şi prinderea ostaşilor germani care încercau să fugă;

-să aresteze şi să combată partizanii germani din formaţiunile hitleriste din Ardeal şi Banat;

-să adune manifestele de propagandă germano-legionară lansate din avioane şi să le distrugă;

-împreună cu trupele de grăniceri pe frontieră să oprească elementele germano-maghiare care încercau să pătrundă în raioanele şi în zonele unde nu s-au concentrat trupe ale armatei de operaţii;

-să organizeze baraje de poliţie de către formaţiunile teritoriale, înlocuindu-se pentru moment Jandarmeria operativă a marilor unităţi.”, potrivit jandarmeriaromana.ro

B1.ro: Cum și-a desfășurat Jandarmeria rolul în timpul comunismului?

Alin Spânu, istoric: Toate trupele de jandarmi şi centrele de instrucţie trec la Comandamentul trupelor de Securitate, pe când toată Jandarmeria rurală se subordonează Direcţiei Generale a Miliţiei.

B1.ro: Dar după Revoluția din 1989? Ce s-a schimbat?

Alin Spânu, istoric: Reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internă.

B1.ro: Știm că un alt moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă intrarea în vigoare Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române.

Cătălin Bădin, sublocotenent: Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţii Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, Arma noastră capătă vocaţie europeană, iar misiunile îndeplinite peste hotare, în spaţiul ex-Iugoslav, sub egida O.N.U., sunt cea mai palpabilă dovadă a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi educaţie să fie furnizori, garanţi şi apărători de linişte, ordine de drept şi acumulări democratice.

B1.ro: Cum se implică astăzi Jandarmeria în viața cotidiană?

Cătălin Bădin, sublocotenent: Astăzi prezenţa activă a jandarmilor în viaţa comunităţilor locale, prin acţiunile desfăşurate cotidian, constituie principalul reper al statutului Jandarmeriei de forţă sigură, credibilă, stabilă şi eficientă a statului român.

Foto: jandarmeriaromana.ro / Custodele Coroanei în vizită la Jandarmerie

Jandarmii români au participat la acțiuni, atât în țară cât și peste hotare, în teatrele de război.

Foto: jandarmeriaromana.ro

Foto: jandarmeriaromana.ro

B1.ro: Să vorbim puțin și despre uniforma jandarmilor, o emblemă a instituției, dar și despre cum se efectua recrutarea tinerilor.

Cătălin Bădin, sublocotenent: Jandarmeria Română se trage din Jandarmeria Franceză. Ei au folosit culoarea albastră a uniformelor, iar noi am păstrat acest lucru.

Recutarea era drastică. Jandarmii proveneau din unități ale armatei. Cei mai buni ofițeri erau trasferați la Jandarmerie și, după un stagiu de pregătire, mergeau la reședința regimentului și erau trimiși la posturile rurale.

Foto: jandarmeriaromana.ro

B1.ro: Care sunt evenimentele pe care le desfășurați în anul Centenarului?

Cătălin Bădin, sublocotenent: În fiecare garnizoană se vor organiza evenimente, dar vor fi și proiecte naționale.

În memoria românilor și a eroilor neamului de la 1918, Jandarmeria Română lansează proiectul montan: ,,O ECHIPĂ, UN STEAG, UN IDEAL”

Foto: jandarmeriaromana.ro

În cadrul proiectului ,,O echipă. Un steag. Un ideal” se va constitui o echipă formată din 10 jandarmi cu pregătire şi experienţă în domeniul montan denumită: Echipa Națională Montană.

Această echipă va desfășura o serie de activități prin care vor fi marcate momentele importante din istoria României, ale Primului Război Mondial și ale Marii Uniri, prin ascensiuni pe munții reprezentativi ai României, dar și în străinătate, depuneri de coroane la monumentele eroilor, afișarea de plăcuțe comemorative, ș.a.

În fiecare an, în data de 3 aprilie sărbătorim Ziua Jandarmeriei Române

Foto: jandarmeriaromana.ro

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.