Radio Europa Liberă revine în România: Postul îşi va relua emisiunile în contextul îngrijorărilor privind dezinformarea, corupţia şi diviziunea socială

Radio Europa Liberă a anunţat că îşi va relua programele de ştiri pentru România şi Bulgaria pentru a consolida peisajele mediatic din ambele ţări. Acesta anunţ vine după ce oficialii guvernamentali, reprezentanții societății civile și jurnaliștii din ambele țări și-au exprimat îngrijorarea că dezinformarea, corupția și diviziunea socială le subminează sistemele politice, menţionează chiar site-ul oficial.

„Sperăm în special că acoperirea noastră, realizată de jurnaliștii locali, va contribui la creșterea presei libere, va promova valorile și instituțiile democratice și va informa ambele țări cu privire la locul lor în NATO, UE și alte organizații occidentale. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu mass-media independente locale și cu societatea civilă”, a anunţat Thomas Kent, preşedintele Radio Europa Liberă.
Emisia va fi reluată începând din decembrie 2018 cu reportaje multi-media, analize politice în limbile bulgară și română și să activeze în parteneriat cu instituțiile media locale pentru a da amploare proiectelor existente, pentru a promova responsabilitatea pe plan public și pentru a contracara informațiile false.

Conform site-ului oficial, Radio Europa Liberă emite în 20 de ţări pentru o audienţă medie estimată la 25,8 milioane pe săptămână. Deviza lor este „Presă liberă în ţări captive”. Aceştia au birouri în Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia, dar și un serviciu în limba română pentru Republica Moldova.

Radio Europa Liberă a emis timp de 60 de ani în România, serviciul încheindu-se în 2008 când s-a considerat că odată cu aderarea la NATO şi Uniunea Europeană s-a considerat că ţara este destul de consolidată încât să nu mai fie nevoie de serviciile lor.

Postul de Radio Europa Liberă a fost ascultat în clandestinitate de români vreme de zeci de ani până în 1989 şi câţiva ani după aceea şi a reprezentat principala sursă de informaţie independentă de sistemul de propagandă comunist, din care cauză era una dintre ţintele Securităţii.

La Europa Liberă s-au putut exprima liber dizidenţi precum Doina Cornea şi s-a vorbit despre rezistenţa românească la comunism, atâta câtă a fost posibilă.

Evenimente istorice, precum greva minerilor din 1977 şi revoilta de la Braşov au făcut obiectul unor emisiuni sepciale.

Inclusiv „Scrisoarea celor șase” lideri comunişti contestatari ai lui Ceuşescu a fost publicată de posturile de radio BBC și Europa Liberă în data de 11 martie 1989. Documentul a fost semnat de Silviu Brucan, unul dintre liderii politici care au influențat evenimentele din decembrie 1989 și de alți cinci foști membri marcanți ai Partidului Comunist Român: Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Grigore Răceanu și Constantin Pârvulescu.

La începutul anului 1981, Emil Georgescu, realizatorul uneia dintre cele mai ascultate emisiuni – ( Actualitatea românească), a fost victima unui atentat pus la cale de doi francezi, care i-au aplicat multe lovituri de cuțit. Emil Georgescu a supraviețuit, îmbolnăvindu-se ulterior de cancer, care i-a curmat viaţa scurt timp după aceea.