Tudorel Toader, explicații în SCANDALUL din JUSTIȚIE. Ce le-a spus ministrul experților Comisiei de la Veneția

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a avut o întrevedere, la sediul Ministerului Justiției, cu membrii delegației Comisiei de la Veneția, compusă din:Thomas MARKERT, Secretar alComisiei de la Veneția, Hanna SUCHOCKA, Președinte de onoare alComisiei de la Veneția, Artemiza CHISCA – șeful Diviziei Instituții Democratice a Comisiei de la Veneția, Kaarlo TUORI, membru alComisiei de la Veneția(Finlanda), Nicolae ESANU, membru supleant alComisiei de la Veneția(Republica Moldova), Jean-Claude SCHOLSEM, membru supleant alComisiei de la Veneția(Belgia).

La întâlnire au participat următorii reprezentanți ai Ministerului Justiției: conf.univ.dr. Marieta SAFTA, secretar de stat, Alina RĂDOI, director, Direcția Elaborare Acte Normative, Ileana PETRE, consilier juridic, Direcția Elaborare Acte Normative, Andreea PETCU, consilier de afaceri europene, Direcția Afaceri Europene și Drepturile Omului, precum și Adina VASILE, consilier diplomatic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Subiectele abordate în cadrul discuției au vizat aspecte privitoare la parcursul legilor justițieiși stadiul actual al acestora, precum și la modificarea codului penalși codului de procedură penală, anunță Ministerul Justiției.

„În acest context, ministrul justiției a prezentat parcursul legilor de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. A fost detaliată procedura legislativă, marcându-se faptul că procesul de modificare a acestor legi a început în anul 2015, cu implicarea Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, a tuturor actorilor relevanți în acest proces, s-au prezentat instrumentele constituționale prevăzute de legislația română, aspecte privind controlul de constituționalitate cu privire la cele trei legi, efectele deciziilor Curții Constituționale a României (CCR), respectiv obligația Parlamentului de a pune în acord dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale cu deciziile Curții. Ministrul justiției a precizat faptul că CCR a admis unele obiecții de neconstituționalitate în legătură cu cele trei proiecte de lege și că cea mai mare parte a obiecțiilor de neconstituționalitate formulate au fost respinse, răspunzând, ulterior, întrebărilor experților.

În ceea ce privește Codul penal și Codul de procedură penală, ministrul justiției a prezentat modificările constând în transpunerea în legislația națională aDirectivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penaleși aDirectivei2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, precum și modificările pentru punerea în acord a dispozițiilor din coduri cu Decizii ale Curții Constituționale a României”, scrie sursa citată.