A început Postul Paștelui. Românii au marcat Lăsata Secului prin petreceri cu foc și palincă

A început Postul Paştelui, primul mare post de peste an, care se va încheia pe 14 aprilie.

Cei care respectă dogmele bisericeşti nu mai au voie să mănânce lactate, carne, ouă, dulciuri sau chiar pâinea care conţine drojdie. De luni până vineri sunt interzise până şi legumele fierte sau prăjite. Unii dintre ortodocşi se abţin total de la mâncare şi băutură în primele două zile ale postului. Postul Paştelui durează şapte săptămâni şi este considerat a fi cel mai aspru de peste an. Simbolizează cele 40 de zile ale Potopului.

Duminică românii au marcat lăsatul secului în ai multe zone ale țării.

De exemplu, la Târgul Jiu, zeci de oameni au ieşit din case cu mâncare şi palincă. Ei au petrecut până în zori în jurul focurilor.

Oamenii fac un foc în faţa porţii pentru purificare. În seara de Lăsata secului, focurile trebuie să fie cât mai mari. Se zice că cine sare prin foc se spune că este ferit tot anul de boli.

De asemenea, tradiţia spune că rudele trebuie să se întîlnească şi să petreacă în seara dinaintea primei zile de post.

Lăsatul Secului este şi prilej pentru tradiţii dar şi superstiţii: dacă fetele necăsătorite reuşesc să ţină în această zi post negru, se spune că imediat după Paşte se vor mărita. În această zi, vrăjitoarele taie nuiele de alune, pe care le vor folosi în descîntecele de dragoste.

La Brașov, Lăsata Secului se sărbătoreşte printr-o paradă a măscăricilor.

Regi, regine, bufoni sau personaje de basm au luat-o la pas prin centrul istoric al Brașovului, pentru a vesti trecatorilor venirea primaverii. Nu au ținut cont de vremea încă rece de afara și au colindat bulevardele însoțiți de un grup de muzicanți, spre încântarea turiștilor.