Plenul Camerei Deputaţilor a respins miercuri, cu 20 de voturi „pentru” şi 218 de voturi „împotrivă” proiectul de lege privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, transmite Hotnews.
Potrivit raportului Comisiei de administraţie publică, iniţiativa legislativă viza crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român.
În timpul dezbaterilor, deputatul UDMR Kulcsar Gyorgy şi-a acuzat oponenţii de ură şi de necunoaştere a istoriei. La rândul lor, PSD şi PNL au invocat anul Centenarului şi riscul de a crea falii în societate, anunţând că vor vota împotriva proiectului.
Fostul premier Mihai Tudose, care a avut scandal cu UDMR-ul chiar înainte de a renunţa la conducerea executivului, a sugerat o discuţie amiabilă pe acest subiect.
„Autonomia nu înseamnă secesionism, nu înseamnă un atac la integritatea României”, a punctat deputatul UDMR Korodi Attila.
Potrivit proiectului, teritoriul regiunii autonome ar cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș care aparține județului Mureș. În proiect sunt listate cele opt scaune și localitățile aparțînătoare.
“Regiunea autonomă Ținutul Secuiesc” ar urmă să aibă un fel de Parlament, Guvern și președinte propriu. Consiliul de Autoadministrare ar urma să joace rolul Parlamentului, cu 77 de membri aleși iar Comisia de Autoadministrare rolul Guvernului. Scaunele ar urmă să joace rolul județelor, și ele cu instituții proprii: Consiliul Scaunal, Comisia Scaunala, președintele Scaunului.
Președintele ținutului secuiesc ar reprezenta regiunea, urmând să fie ales de cetățenii regiunii pe o perioada de patru ani și poate avea două mandate.
După dezbateri ce au stârnit pasiuni istorice, geografice şi patriotice, PSD, PNL, USR, PMP şi grupul minorităţilor au votat împotriva iniţiativei UDMR, proiectul fiind respins.