Moldova și Transilvania, separate economic din cauza infrastructurii. Transportator: „Noi facem 80% din activitate pe graniţa de vest. M-au mâncat munţii ăştia”

Lipsa infrastructurii condamnă Moldova la izolare economică. La 100 de ani de la Marea Unire, nu numai că regiunea de est nu are o austostradă, dar drumurile actuale nu permit trecerea tirurilor spre vest.

Din şase trecători între Moldova şi Tran­sil­va­nia în ordine de la nord la sud, se poate trece cu camioanele de 40 de tone, adică tirurile în­cărcate, cele mai folosite mijloace de trans­port marfă, doar prin două: Suceava – Vatra Dornei – Bistriţa-Năsăud şi Târgu-Neamţ – Bor­sec – Reghin.

Dar și aceste două trecători sunt cumplite pentru șoferi. Transportatorii se plâng că rebuie să parcurgă un drum lung de 6 ore, în care îşi uzează camioanele pe drumurile pline de gropi.

„Un şofer îşi duce pe bucata asta, până la Reghin, cam şase ore şi jumătate din program. Patru ore şi jumătate o dată, pauză de 45 de minute şi intră în a doua parte de condus. Se circulă foarte greu, drumurile sunt praf, sparte, sunt foarte aglomerate, iarna sunt înzăpezite, se blochează permanent şi este foarte greu”, spune Cătălin Colobănea, proprietarul firmei de transport Membotrans din Piatra Neamţ, cu o experienţă de 30 de ani în transporturi, pentru ZF.

„Noi facem 80% din activitate pe graniţa de vest şi m-au mâncat munţii ăştia. Dar aşa avem con­tractele, aşa trebuie să defilez”, se plânge transportatorul.

Celelalte patru trecători dintre Moldova şi Transilvania nu pot fi folosite de tiruri pentru că au limitări de gabarit (dimensiune) şi tonaj. Astfel, Cheile Bicazului, care fac legătura între Piatra Neamţ şi Târgu-Mureş, ies din dis­cuţie pentru că există restricţie de tonaj (8 tone). Urmează mai la sud trecătoarea Oituz, între Oneşti şi Târgu Secuiesc, unde iar tirurile încărcate nu pot trece pentru că limitarea este la 30 de tone.