Pe reţelele de socializare au apărut zvonuri potrivit cărora în 2018 vara nu va mai veni, după schimbările meteorolige din ultima vreme.
Un fenomen meteo similar a avut loc şi în anul 1816 atunci când în Europa a fost atât de frig în plină vară calendaristică încât nordul continentului a fost acoperit permanent cu zăpadă, din cauza erupţiei Muntelui Tambora din Indonezia, de pe 10 aprilie 1815, informează România TV.
Erupţia a spulberat o treime din munte, a trimis în atmosferă 145 de kilometri cubi de piatră, cenuşă şi gaze toxice şi a putut fi auzită pe o rază de 2.600 de kilometri.
Astfel, din cauza stratului de sulf din atmosferă recoltele au fost distruse de zăpadă, iar unele râuri au îngheţat, cauzând instalarea foametei în Irlanda şi creşterea preţurilor la mâncare în Germania. De asemenea, stratul de cenuşă din atmosferă, a făcut ca în Ungaria zăpada să fie maro, iar în Italia roşie, în timp ce în China, sezonul musonului a fost dezechilibrat şi au avut loc multe inundaţii.
Sebastian Sârbu, analist militar şi specialist în fenomene climatologice, a specificat că încălzirea globală şi experimentele nucleare vor avea consecinţe dramatice în privinţa acestui fenomen.
„Erupţia unui vulcan nu se poate compara nici măcar cu un seism major. Erupţia vulcanului antrenează o serie de cutremure care are la bază mişcarea plăcilor tectonice. Încălzirea globală şi experimentele nucleare fac ca această coincidenţă să fie mai dramatică. Au loc foarte multe seisme de suprafaţă, cum vedem în ultima vreme în Japonia, iar acestea nu pot fi puse decât pe seama unor experimente nucleare. Erupţia vulcanului va cauza un nor de sulf care va duce la dispariţia verii (…) Sulful are un efect de răcire, un efect distructiv şi duce la această anomalie tehnică, la răcire considerabilă atmosferei. Din acest punct de vedere se aşteaptă ca lunile de schimbare de anotimp să reprezinte nişte momente critice sau favorabile în ceea ce priveşte posibilitatea unei erupţii”, a declarat Sârbu.