GENOCID: Un milion de oameni din Balcani sunt alimentaţi cu APĂ potabilă CANCERIGENĂ. Mii de persoane din vestul României, în pericol

Expresia apă potabilă cancerigenă pare un non-sens. Dar aceasta e caracterizarea optimă a apei pe care aproape 1 milion de oameni din Serbia, Croaţia şi Ungaria o primesc la robinet fără să ştie căpoartă amprenta morţii. Şi mii de oameni din vestul ţării noastre, care se alimentează din fântâni, sunt în acelaşi pericol, potrivit unei analize Balkan Investigative Reporting Network, BIRN, publicate de Sinopsis.info.

În Komletinci, un sat din estul Croației aflat la o aruncătură de băț de granița cu Serbia, apa care curge la robinet e galben-roşie, are iz de amoniac şi gust de rugină. Aşa este de 28 de ani, de când s-a construit stația locală de tratare a apelor subterane care aprovizionează casele oamenilor.

În 2014, analiza apei din orașul învecinat, Vinkovci, a arătat o concentrație de arsenic care depășea de 13 ori limita legală! Iar arsenicul, potrivit OMS, este o substanţă care s-a dovedit a fi cancerigenă. Şi chiar de n-ar fi cancerigen, tot ştim – fie şi numai din romanele poliţiste – că arsenicul e folosit pe post de otravă. O otravă lentă, dar sigură.

Externe - 08 nov, 13:20

Președintele sârb spune că primirea României în UE a fost o decizie „politică”. Vucic acuză UE că nu acceptă integrarea Serbiei pentru că țara sa a refuzat să sancţioneze Rusia

„Cred că banii sunt motivul pentru care autoritățile locale nu vorbesc despre această analiză, având în vedere că această apă care nu este potrivită pentru consum n-ar trebui vândută la aceste prețuri ‘de Zagreb’ [adică mari]”, a scris el pe blogul său inginerul Mirko Matijasevic care a făcut publice datele analizei din 2014, rămase secrete.

Informaţiile au pus imediat pe gânduri şi alţi oameni nemulţumiţi de calitatea apei, care au luat mostre şi le-au dus spre testare. Verdict: otravă!
Abia în aprilie 2017, la presiunea mass media şi a opiniei publice, autoritățile locale au declarat apa furnizată locuitorilor din Komletinci drept nepotrivită pentru băut.

Komletinci reprezintă doar una dintre numeroasele comunități de la marginea Balcanilor în care prin conducte curge apă contaminată cu arsenic la niveluri peste limita legală, dezvăluie o anchetă a Balkan Investigative Reporting Network, BIRN.

Circa 923.000 de persoane sunt expuse apei cancerigene din rețelele publice din marea câmpie care cuprinde estul Croației, nordul Serbiei și sudul Ungariei, a arătat investigația.Mii de alte persoane din vestul României, care consumă apă din propriile fântâni, ar putea fi, de asemenea, în pericol.În toate cele patru țări, nivelul maxim admis este de 10 micrograme de arsenic pe litru, µg/L, limita recomandată de OMS, stabilită prin lege de UE și adoptată de multe țări din afara Uniunii Europene, între care și Serbia.

Cu toate acestea, BIRN a descoperit că sunt zeci de orașe, comune și sate în care concentrațiile de arsenic sunt cu mult mai mari, în ciuda angajamentelor la nivel național de a epura rezervele de apă. Într-un oraș din Serbia, Novi Becej, s-a înregistrat chiar o concentrație de 27 de ori peste limita legală!

Şi în provincia autonomă Voivodina peste 653.000 de locuitori primesc la robinet apă cancerigenă.Alte 173.000 de persoane din Croația și 100.000 din Ungaria sunt expuse la valori de arsenic peste limită.

De la neinformarea comunităților asupra riscurilor, până la lipsa de competență pentru exploatarea oportunităților de rezolvare a problemelor în aprovizionarea cu apă, ancheta dezvăluie eșecul autorităților în a proteja sănătatea publică și a îndeplini obiectivele la nivel european, în sisteme economice în care accesul la apă potabilă necontaminată este încă un lux.

În România, un studiu realizat la mijlocul anilor 1990 a arătat că aproximativ 45.000 de persoane erau expuse la concentrații de arsenic mai mari de 10 µg/L.

„Apa bogată în arsenic vine dintr-un acvifer de adâncime medie (300-400 m) exploatat de puțuri arteziene, dar acestea nu sunt conectate la rețeaua de distribuție”, explică unul din autorii studiului, Călin Baciu, profesor la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului la Universitatea Babeș-Bolyai din orașul Cluj-Napoca.

Proiectele de eliminare a arsenicului din apele subterane reprezintă o binefacere pentru sănătatea publică, dar și un aspirator de fonduri publice. Autoritățile locale pasează de obicei costurile de epurare a apei potabile către consumatori, sub forma facturilor lunare crescute, ceea ce face ca unii să-și riște sănătatea bând apă din propriile fântâni, spun experții medicali.