Judecătoarea Adina Lupea de la Curtea de Apel Cluj susține, referitor la dezvăluirile despre modul în care anumiţi procurori au administrat probe, că un judecător nu poat să să nu îşi pună întrebări, dar că este extrem de grav ca acesta să ajungă să nu mai aibă încredere în actele procurorului.
Într-un interviu pentru Mediafax, Lupea a precizat și că, în contextul publicării de stenograme şi interceptări din dosarele penale ale DNA, ideea de prezumție de vinovăție are de suferit mai ales în ochii cetățenilor.
”În România se respectă prezumţia de nevinovăţie în cele mai multe cauze, ideal ar fi să se respecte în fiecare cauză. Pe de altă parte, însă, această prezumţie de nevinovăţie poate fi afectată de anumite ieşiri în spaţiul public ale unor persoane implicate în sistemul judiciar şi care pun la dispoziţia publicului diferite aspecte din cadrul fazei de urmărire penală, care este nepublică. În acest context, în care de ani de zile apar stenograme ale unor discuţii şi interceptări din dosarele penale, cele mai multe fiind din cadrul DNA, este evident că aceste scurgeri în presă pot afecta nu neapărat opinia judecătorului de caz, ci are de suferit prezumţia de nevinovăţie în ochii cetăţeanului obişnuit, care nu are tangenţă cu sistemul de justiţie. Acestuia i se poate inocula ideea că, odată trimis în judecată şi dezvăluite probele aduse în acuzare, deja vinovăţia unui inculpat a fost dovedită şi, din acest punct de vedere, se încalcă prezumţia de vinovăţie în România. Din acest motiv au şi fost condamnări la CEDO, care se refereau la «procesele televizate», la defilarea inculpaţilor în mod public în cătuşe, aspecte de natură a afecta dreptul la un proces echitabil”, a explicat Adina Lupea.
În ceea ce privește relația dintre judecători și procurori, aceasta a precizat că, judecătoarea a precizat că este foarte grav să existe semne de întrebare şi suspiciuni în privinţa loialităţii administrării actelor procurorului.
”Realitatea unor convorbiri de genul celor aduse la cunoştinţa opiniei publice, care sunt la limita infracţionalităţii, cu care ar fi operat acei procurori, urmează a fi stabilită, însă dacă sunt reale ar fi foarte grav. Până la rezolvarea acestei probleme, suspiciunea există, indiferent dacă acele informaţii provin din partea unor persoane condamnate în primă instanţă sau inculpate. (…) Până la urmă, nu ai cum să arunci total în derizoriu astfel de denunţuri, mai ales că acest demers nu este singular, nu s-a întâmplat într-un singur dosar, ci în mai multe. În aceste condiţii, ca judecător, nu ai cum să nu îţi pui întrebări, iar din acest punct de vedere, vorbind de relaţia între judecători şi procurori este foarte grav să nu mai ai încredere în actele procurorului, să ai semne de întrebare şi suspiciuni în privinţa loialităţii administrării acestora. Să auzi mărturii ale unor persoane care susţin că au fost timorate, obligate de procurorul de caz să declare ceva, şi sunt frecvente astfel de cazuri. Noi, de cele mai multe ori, nu le luăm în considerare, pentru că nu sunt susţinute de alte probe, de un denunţ împotriva procurorului, de martori, însă în aceste condiţii îţi pui semne de întrebare, pentru că sunt mulţi care spun că şi în cazul lor s-a îmtâmplat la fel”, a mai spus judecătoarea.
Adina Lupea a vorbit și despre așa-numitul ”câmp tactic”, afirmând că acesta este considerat ”o cutie a Pandorei”, câtă vreme nu este explicat.
”CSM a trimis un răspuns scurt că s-au efectuat verificări şi nu există niciun magistrat acoperit în justiţie, însă problema a rămas deschisă, este o cutie a Pandorei câtă vreme nu avem explicaţii, câtă vreme au existat protocoale încheiate cu SRI şi ne putem pune semne de întrebare dacă ne gândim că au fost situaţii în care, într-adevăr, a existat posibilitatea ca SRI să fi intervenit în anumite dosare”, a precizat Lupea.
Întrebată ce părere are despre cererea ministrului Justiției de revocare a lefei DNA, Laura Codruța Kovesi, judecătoarea a precizat că nu crede că situația este chiar așa de dramatică, astfel încă ”să se facă atâta vâlvă pe seama ei”.
”O văd ca pe un drept conferit de lege ministrului Justiţiei, la fel cum are atribuţii în numirea procurorilor şefi, la fel are în atribuţii şi revocarea acestora. Este, în primul rând, un exerciţiu democratic. Nu are rost să glorificăm sau să idolatrizăm pe cineva şi să spunem că totul este perfect. Ministrul Justiţiei a făcut o propunere de revocare, întemeiată pe 20 de puncte, a considerat grave anumite atitudini ale procurorului şef al DNA care, în opinia sa, au încălcat inclusiv Constituţia. (…) Nu văd neapărat că ar exista o situaţie atât de dramatică încât să se facă atâta vâlvă pe seama ei, cât s-a făcut în ultimele săptămâni. (…) Că nu a existat până acum nicio procedură de revocare a unui procuror şef al DNA sau procuror general este altceva, dar pentru orice există un început”, a mai spus Adina Lupea.