ULUITOR! Cine sunt cei care au obținut la CCR excluderea INTERCEPTĂRILOR pe siguranță națională

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial excepția de neconstituționalitate în cazul Legii 51/1991 privind securitatea națională a României, în forma anterioară modificării, precum și în cazul articolului 13 din același act normativ, în forma în vigoare.

Decizia Curții are loc ca urmare a unei excepții ridicate de antreprenorul orădean Beneamin Rus, patronul firmei Selina, judecat pentru corupţie alături de fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Kiss, într-un dosar al DNA Oradea.

Fostul vicepreședinte al Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Kiss şi omul de afaceri Beneamin Rus, patronul grupului de firme Selina, sunt judecaţi într-un dosar în care sunt auzaţi că ar fi realizat venituri necuvenite de peste 4,3 milioane euro după ce ar fi intervenit ca firmele Keviep, Selina şi Martex Trans să beneficieze de contracte publice cu administraţia locală. Bugetele publice ar fi fost prejudiciate acest dosar cu peste 6 milioane euro, scrieebihoreanul.ro.

În acelaşi dosar sunt judecați, în stare de libertate, complicele lui Kiss, Bojtor Vilmos Laszlo, dar şi Milossy Ferenc Laszlo şi Milossy Ferenc (tată şi fiu), patronii firmei Keviep, respectiv afaceristul Gheorghe Roatiş, cu toţii pentru spălare de bani în formă continuată.

Sesizarea înaintată în 2016 Curţii Constituţionale privea mai multe articole din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, în baza cărora se eliberează mandatele de interceptare pe siguranţă naţională, folosite ulterior în dosare penale ce privesc alte fapte decât cele care aduc atingere securităţii naţionale.

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională.

În opinia Curţii, ea nu face distincţie între infracţiunile de drept comun şi cele îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor unei colectivităţi sau comunităţi (de rasă, origine etnică, religie, etc) şi care pot constitui, prin amploare, ameninţare la adresa securităţii naţionale. Altfel spus, orice faptă care afectează un drept fundamental poate fi considerată o ameninţare la securitatea naţională.

Avocatul Cristian Ene a explicat pentru Mediafax care sunt consecinţele deciziei CCR, principala fiind aceea că judecătorilor li se va cere înlăturarea interceptărilor folosite pentru alte fapte decât cele care privesc siguranţa naţională.