Cum se obţin despăgubiri pentru servicii afectate de vreme: De la recuperarea biletelor de tren, la rambursări pentru presiune scăzută la gaze

SFATUL AVOCATULUI // In principiu, in orice contract debitorul trebuie sa isi execute obligatiile la care s-a angajat, in caz contrar fiind raspunzator pentru prejudiciile astfel cauzate.

Prin exceptie, sunt situatii in care debitorul nu poate fi tinut raspunzator si, pe cale de consecinta, nu poate fi obligat la plata de despagubiri, in masura in care acesta dovedeste, in conditiile legii, ca a fost impiedicat in executarea obligatiilor de un caz exonerator de raspundere.

Codul Civil enumera printre aceste situatii exoneratoare de raspundere: forta majora si cazul fortuit, fapta victimei sau a tertului, legitima aparare, starea de necesitate, indeplinirea unei activitati impuse sau permise de lege.

Externe - 18 nov, 18:06

Mii de biletele răzuibile, într-un râu din Italia. Riscurile la care se expun localnicii pentru a le recupera

Plata de despagubiri de catre debitorul afectat in executarea propriilor obligatii de vremea nefavorabila depinde de calificarea juridica a acesteia din urma. Astfel, pentru ca vremea nefavorabila sa aiba valoarea unui caz de forta majora, trebuie indeplinite cumulativ 4 conditii-premisa:

1.    eveniment extern (care nu implica vointa partii);
2.    imprevizibil (nu poate fi prevenit);
3.    absolut invincibil (nimeni nu il poate inlatura) si
4.    inevitabil (nu poate fi evitat).

In aceste conditii, este de observat faptul ca nu orice vreme nefavorabila are automat valoare de forta majora, ci doar evenimentele extreme fata de care suntem neputinciosi: calamitatile naturale precum inundatii, incendii sau cutremure.

Pornind de la aceasta premisa, nu s-ar incadra in aceasta notiune spre ex. conditiile meteo dificile (ex. temperaturi de -15° pe timp de iarna, cantitati mari de zapada care insa nu intrunesc cele patru conditii), desi exista tendinta de a forta o astfel de interpretare.

O alta situatie exoneratoare de raspundere o reprezinta cazul fortuit. Pentru ca vremea nefavorabila sa poata fi calificata astfel trebuie indeplinita o unica conditie-premisa: evenimentul nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs.

Intre cazul de forta majora si cazul fortuit exista o diferenta esentiala, respectiv primul reprezinta o imposibilitate obiectiva (general valabila) in timp ce al doilea instituie o imposibilitate subiectiva (in persoana debitorului).

Pe plan probatoriu, dovada acestor situatii exceptionale se face de regula cu un certificat de la camera de comert judeteana competenta sau a municipiului Bucuresti, dupa caz.

In cazul in care debitorul nu poate face dovada unor astfel de situatii exoneratoare, acesta va trebui sa despagubeasca victima care are dreptul la repararea integrala a prejudiciului cauzat – atat pierderea efectiv suferita, cat si beneficiul de care a fost lipsit. 

In practica, spre ex. un calator care isi procura bilet de tren afla ca acesta a fost anulat din cauza vremii nefavorabile, motiv pentru care nu mai poate ajunge la o intalnire unde urma sa incheie o afacere, ocazie din pricina careia sufera un accident vascular.

In masura in care vremea nu este dovedita a reprezenta un caz de forta majora sau caz fortuit, calatorul ar avea dreptul de a solicita atat despagubiri materiale – rambursarea contravalorii tichetului de calatorie (pierderea suferita), conditiile concrete de rambursare a contravalorii tichetului fiind prevazute in regulamentele CFR – si beneficiul pe care i l-ar fi adus incheierea afacerii (beneficiul de care a fost lipsit daca ar fi incheiat tranzactia), precum si despagubiri morale – cheltuielile cu refacerea sanatatii.

In orice situatie, instanta de judecata este suverana in aprecierea existentei si a cuantumului prejudiciului cauzat in functie de particularitatile fiecarui caz in parte.

Un alt exemplu: consumatorul de gaze naturale nu beneficiaza de presiunea reglementata de normele legale, acesta foloseste echipamentele in necunostinta de cauza si la reluarea furnizarii cu gaz acesta sufera un accident.

In astfel de situatii, consumatorul poate solicita furnizorului despagubiri materiale – rambursarea costurilor cu bunurile proprii distruse/avariate si despagubiri morale – rambursarea cheltuielilor cu refacerea sanatatii.

Nu trebuie insa confundata situatia lipsei presiunii in furnizarea cu gaze naturale cu intreruperea legala a functionarii instalatiilor pe timpul necesar in vederea executarii lucrarilor de intretinere si de reparatii, precum si in alte situatii prevazute de lege, cu anuntarea prealabila a consumatorului. In aceste situatii, inclusiv neplata consumului de catre client, consumatorul nu este indeptatit la despagubiri, deoarece cazurile de intrerupere nu se datoreaza culpei furnizorului.

In concluzie, retinem ca obtinerea de despagubiri depinde de dovedirea cumulativa a urmatoarelor elemente:

(a)    fapta ilicita in sarcina partii vinovate,
(b)    prejudiciul astfel cauzat,
(c)    legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si
(d)    vinovatia autorului (conform Codului Civil autorul raspunde pentru cea mai usoara culpa).

Dovedirea lipsei oricarui element din cele de mai sus duce la imposibilitatea obtinerii de despagubiri.

Soare George – avocat coordonator Soare & Lawyers

Prezentul articol este redactat exclusiv in scopul informarii dvs. si nu reprezinta consultanta legala.