Marea Recesiune din 2008-2009: Află cine este vinovat de criza economică mondială (VIDEO)

Lumea a fost zguduită de-a lungul istoriei recente de câteva mari crize financiare. Iar pe una dintre acestea tocmai o trăim. Fiecare dintre aceste ”fenomene economice” are propriul său moment totemic, cum îl numesc cei de la Guardian.co.uk, care au realizat un top al persoanelor considerate responsabile de marea criză financiară din 2008-2009, cea mai mare de la Marele crah din anii `30. Cei care au văzut cel puțin unul dintre filmele realizate recent pe această temă știu deja că ceea ce s-a întâmplat în acești ani a pornit de la o mână de oameni importanți și firmele lor de pe Wall Street. Apoi totul a evoluat ca un bulgăre de zăpadă sau ca un joc de domino și a antrenat întreaga planetă într-o gravă prăbușire economică.

În rândurile de mai jos, câteva dintre persoanele considerate principalele responsabile de crahul economic din 2008-2009:

Alan Greenspan (foto stânga)

În 2002 Greenspan a primit titlul onorific pentru ”contribuția sa la stabilitatea economică globală”. Privind retrospectiv, acum este cât se poate de ironic acest titlu, mai ales că Alan Grenspan are o mare responsabilitate legată de recentul crah economic.

Ca președinte al Rezervei Federale americane, el a micșorat dobânzile menținându-le la un nivel extrem de scăzut timp de doi ani. Împrumuturile ieftine i-au încurajat pe americani să ia credite cu nemiluita, s-au înglodat în datorii pentru case, chiar dacă nu aveau niciun fel de economii, venituri sau șomeri fără perspective de angajare.

Aceste persoane denumite în engleză ”sub-prime borrowers” au fost fitilul care a aprins cea mai mare criză economică americană. Iar apoi, prăbușirea pieței imobiliare a îngenunchiat economia gloabală,

Sir Mervyn King (foto dreapta)

King a devenit guvernatorul Băncii Naționale a Angliei în 2003. Precum Greenspan, și el este acuzat că s-a lăsat dus de înșelătoarea creștere economică a anilor 2000 și a lăsat dobânzile la un nivel mult prea scăzut. Apoi le-a menținut prea multă vreme la acest nivel scăzut chiar dacă se vedea clar că economia era în picaj liber.

Gordon Brown

În ultimul mare discurs al lui Gordon Brown, din iunie 2007, cu puțină vreme înaintea izbucnirii crizei, premierului britanic îi ridica în slăvi pe bancheri pentru realizările lor remarcabile. Brown a prezis atunci ”începutul unei noi ere pentru orașul Londra”. Nu a fost cazul.

Brown s-a aflat în fruntea cabinetului britanic în timp ce milioane de slujbe dispăreau, iar deficitul economic zdrobea Londra. Brown obișnuia să spună că există două tipuri de miniștri: cei care eșuează în demersuri și cei care reușeau să plece la timp din funcție. A avut dreptate.

Bill Clinton

Președintele Franklin Roosevelt a reușit să pună ”botniță” Wall Street după ce excesele din anii `20 au condus la marea recesiune și prăbușirea Wall Street-ului. Bill Clinton, un alt președinte democrat, le-a oferit celor de pe Wall Street cheile cuștii în care fuseseră închiși până atunci.

Presat de un lobby agresiv, Clinton a schimbat Actul Glass-Steagall, care asigura separarea completă între investitori și băncile de retail. Mișcarea a creat superbăncile, care au acaparat depozitele de retail. Mai mult, Clinton a întărit Community Reinvestment Act (1977), al lui Jimmy Carter, forțându-i pe bancheri să aibă o abordare mai relaxată în privința împrumuturilor acordate celor fără posibilități financiare. Liberalizarea băncilor alături de milioanele de clienți sub-prime au creat o mare problemă economică.

Acestea sunt doar câteva dintre numele acestui top al vinovaților de dezastrul economic din ultimii ani, întocmit de Guardian.co.uk. Printre aceștia se mai numără Ronald Reagan și Margaret Thatcher, Hank Paulson – secretarul trezoreriei americane în 2008 sau Kathleen Corbet – CEO-ul renumitei agenții de rating Standard & Poor`s.