Material realizat prin Programul Cultural București – Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
La 1900 populaţia Bucureștiului număra 287.000 de locuitori. În primii ani ai secolului trecut au apărut clădiri impozante precum Palatul CEC-ului, Banca Naţională din Lipscani, Ateneul român, edificii proiectate de arhitecţi şcoliti la Paris.
Cartierele Bucureștiului: Centrul Capitalei, reper de identitate culturală românească
Cartierele Bucureștiului: Centrul Capitalei, reper de identitate culturală românească
Ullise de Marsillac, un cronicar francez al Bucureştiului saluta în „Le Journal de Bucharest” inaugurarea primului trotuar bucureştean, cel din faţa Ateneului Român. Primul vehicul cu motor a fost înmatriculat în România în 1900 şi a aparţinut lui Gheorghe Assan.
Centrul Capitalei noastre, Calea Victoriei, Centrul Istoric de azi cu străduțele sale pline de cluburi, terase şi restaurante, au fost teatrul de operaţiuni ale multor premiere româneşti, lumea era într-o continuă efeverscenţă. Primul Zgârie nori al Bucurestiului, Palatul Telefoanelor a fost ridicat în 1931 pe locul unei faimoase terase Oteteleşanu, loc de întâlnire a boemei. Despre eleganta clădire a Băncii Naţionale, un francez, Andre Bellesart spunea că este ‘’cel mai frumos templu ridicat norocului chior’’.
Casa Capşa, aflată vis a vis de Cercul Militar, era considerată timpanul Bucureştiului – oraşul zvonurilor, pentru că acolo, în separeuri, se punea ţara la cale de către politicieni, jurnalişti şi literaţi în faţa unei fripturi suculente şi la o bere rece. La un pas de eleganta şi glamuroasa Cale a Victoriei, micii meştesugari îşi vindeau mărfurile în magazine mititele în arealul numit azi Centrul Istoric. Iniţial, Calea Victoriei s-a numit Podul Mogoşoaia, deoarece făcea legătura dintre oraş şi Mogoşoaia, palatul lui Constantin Brâncoveanu. Numele i se schimbă în Calea Victoriei la 8 octombrie 1878 când armia română intră triumfal în cetate, învingătoare în Războiul de independenţă.
Material realizat prin Programul Cultural București – Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic