Tendințe expansioniste ale dictatorul Erdogan? Un ziar de propagandă turc afirmă că două orașe din Irak proaspăt eliberare de sub ISIS trebuie să fie ale Turciei

Criza din Irak și Siria și implicarea în aceste țări a mai multor forțe armate atât locale cât și a marilor puteri e arată multe despre tendințele în materie de politică externă și de poziționare a acestor țări.

Mai mulți analiști de politică externă au avertizat că prin decizia lui Barack Obama din 2013 de a nu interveni militar în Siria, chiar dacă regimul lui Bashar Al-Assad a încălcat "linia roșie" trasă de americani și anume să nu se folosească arme chimice, a dus la o pierdere a supremației americane la nivel mondial și la o cursă din partea altor țări de a își arată influența.

Cel mai important de menționat aici e imediată implicare a Rusiei în războiul intern din Siria de partea lui Bashar Al-Assad care a schimbat clar raportul de forțe în favoarea dictatorului de Damasc. Astfel, Rusia a recăpat prestigiul la nivel geopolitic, iar numeroase forțe din regiune au încercat o apropiere de regimul de la Kremlin în dauna tradiționalei alianțe cu americanii, exemplu cel mai bun fiind vizita Regelui Arabiei Saudite la Moscova din ultime zile, în ciuda faptului că Riyadul a fost un aliat vechi al Washingtonului.

Alte țări care au interveni în regiune din diverse motive sunt Iranul și Turcia. Dacă despre prima se știe foarte bine că dorește să se impună ca un lider în Orientul Mijlociu, interesant este schimbarea de viziune și de abordare a Turciei.

Turcia, inițial, a fost una dintre țările care au cerut americanilor să intervină în războiul civil din Siria și a fost puternic dezamăgită de ezitarea lui Barack Obama. În plus, Ankara a avut relații foarte strânse cu Washingtonul, ambele fiind membre NATO, iar americanii folosind baza militară de la Incirlik.

Dar relația cu partea americană s-a înrăutățit în mod considerabil, ajungând chiar la un nivel extrem de scăzut, ca urmare a tentativei de puci din vara anului trecut, tentativa despre care Ankara a susținut că a fost orchestrată de clericul Fethullah Gulen, aflat în exil în Statele Unite și pe care americanii nu au dorit să îl cedeze în ciuda insistențelor părții turce.

În contrapondere, Turcia odată cu înrăutățirea relațiilor cu Statele Unite s-a apropriat foarte mult de Rusia, chiar dacă la un moment dat relațiile Ankara – Moscova au fost foarte tensionate pe fondul doborârii de către turci a unui avion rus care a intrat în spațiul aerian al său, dar după Erdogan și Putin au ajuns să devină apropriați și să lucreze împreună în regiune.

Pornind de la toate astea, acum putem observa că implicarea Turciei în conflictele din Irak și Siria nu reprezintă doar o campanie de înlăturare a jihadiștilor din Statul Islamic ci și o dorință de a capăta mai mult în regiune.

În acest context ridică semne de întrebare unul din ultimele materiale promovate de ziarul turc Yeni Akit, unul din obiectele de propagandă a regimului condus de președintele Recep Erdogan. Într-un articol aceștia susțin că orașele irakiene Mosul și Kirkuk, proaspăt eliberate de sub controlul Statului Islamic, ar trebui să aparțină Turciei, citează fort-russ.com din materialul ziarul turc.

Ziariștii turci își bazează aceste cerere pe anumite dovezi istorice pe care vor să le prezinte și mai exact că Sultanul Abdul Hamid ll a deținut regiuni întinse din Irak. Jurnaliștii povestesc că sultanul care a condus între 1876 și 1909 a încercat să întărească astfel Imperiul Otoman in virtutea unei campanii de extindere a teritoriului.

Acesta articol al ziarului de propaganda vine și în contextul în care recentului referendum de independență a kurzilor care este opus cu fermitate de către regimul lui Erdogan, iar numeroase voci susțin acum că ar putea fi exploatat de Ankara pentru a își sadisface ambițiile teritoriale din Irak și de a deplasa forțe în Kirkuk, oraș în care se află o importantă comunitate de turcmeni, o minoritate turcă.