Fostul director al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Narcis Neaga, s-a prezenta joi la sediul DNA pentru a fi audiat în dosarul penal ce vizează proiectul autostrăzii Sibiu- Orăștie.
Este cunoscut faptul că după inaugurare, un tronson al autostărzii s-a surpat fiind nevoită închidere acestuia pentru a fi reparat.
Narcis Neaga a mai a mai fost audiat de către procurorii anticorupție în acest dosar penal, fiind pus în decembrie 2015, la începutul anchetei, sub control judiciar pe o cauțiune de 300.000 de lei.
Narcis Neaga a fost demis de la conducerea CNADNR în 8 decembrie 2015, după ce Corpul de control al ministrului Transporturilor a identificat în octombrie o serie de nereguli la CNADNR privind inclusiv proiectul autostrăzii Orăştie-Sibiu, unde o porţiune de 200 metri trebuie demolată şi reconstruită, şi a sesizat organele statului, suspectând fapte penale.
Groparul autostrăzii Sibiu- Orăștie, audiat la DN
#DIRECT_ONE_vtn2ut#
Potrivit DNA, la data de 15 mai 2014, Narcis Neaga, în calitate de director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR), a procedat la suspendarea abuzivă a unui contract de servicii privind "Supervizare Autostrada Orăştie – Sibiu" şi a plăţilor aferente acestuia, cu încălcarea dispoziţiilor contractuale, a condiţiilor FIDIC (Federaţia Internaţionala a Inginerilor Consultanţi) şi a dispoziţiilor legale.
Ulterior, el a desemnat Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov pentru a superviza lucrările de construcţie a autostrăzii şi pentru a îndeplini obligaţiile contractuale în perioada de desfăşurare a contractelor de lucrări privind: "Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 3: km 43+855 – km 65+965" şi "Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 3: km 65+965 – km 82+070".
Neaga a reziliat contractul de supervizare în condiţii nelegale şi a refuzat plata facturii emisă de către liderul asocierii care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi, pe cale de consecinţă, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene), spun procurorii.
Ulterior, printr-o sentinţă arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a admis în parte cererea formulată liderul asocierii care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109 lei plus TVA, precum şi a penalităţilor de întârziere, calculate de la data de 15.05.2014 până la data de 23.12.2014, data înregistrării cererii arbitrale.
Potrivit DNA, toate aceste acţiuni au avut au drept consecinţă directă plata, de la bugetul de stat (şi nu din fondul de coeziune), către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare, a sumei de 3.159.022 lei (reprezentând preţul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013 – decembrie 2013), a penalităţilor aferente, precum şi plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendării contractului de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov).
De asemenea, mai spun anchetatorii, prin suspendarea şi respectiv rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul (societatea executantă a lucrărilor de construcţie), care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităţilor şi avizarea la plată a situaţiilor de lucrări, în condiţiile în care supervizorul suspendat constatase deficienţe de execuţie şi utilizarea de materiale necorespunzătoare.
Mai mult, prin suspendarea contractului şi înlocuirea inginerului FIDIC (a supervizorului) cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului şi nepreluarea documentelor de la supervizorul iniţial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor, mai spun procurorii.