Vaccinarea copiilor a fost unul din subiectele care a stat în centrul atenției publice în ultima perioada. Înmulțirea numărului de copii care au murit din cauza rujeolei cât și apariția în mass-media a unor persoane care militează împotriva vaccinului a ridicat numeroase semne de întrebare privind situația sanitară din România.
La nivel public, situaţia este pusă pe seama unei campanii anti-vaccin, însă din datele oficiale reiese că puţini sunt părinţii care refuză imunizarea, principalele cauze nevaccinării fiind cele legate de lipsa serurilor, precum şi de neprezentare sau neluarea în evidenţă a micuţilor de medicii de familie, conform Gândul.
Aceste date apar în contextul în care Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică legea vaccinării obligatorii având ca argument „o scădere dramatică” a imunizării copiilor. Ministerul a afirmat că 21 de persoane nevaccinante a murit din cauza rujeolei.
Dar cele mai multe cazuri de astfel de decese au loc la granița dintre județele Bistrița Năsăud și Cluj, în comunități în care opiii nu figurează pe listele medicului de familie, ca urmare, sunt nevaccinaţi, se arata într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii de anul trecut.
Ultima analiză Institutului Naţional de Sănătate Publică arată alte statistici îngrijitoare privind datele medicale ale unui număr de 14.690 de copii, reprezentând 85,7 din cohorta de născuţi vii în iulie 2015, oferă o imagine reală a fenomenului. Deşi până la vârsta de 12 luni, copiilor le trebuiau administrate 1 doză de BCG, 3 de antihepatitic, 3 de hexavalent (DTPa-VPI-Hib) şi 1 de RRO, 60% dintre ei erau incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta.
După neprezentare (31,9%), o pondere importantă în această situaţie o constituie lipsa vacinului – Hep B care se face în primele 24 de ore de la naştere nu a fost disponibil în 26,9% dintre cazuri, vaccinurile hexavalente au lipsit în 37,3% din cazuri, iar RRO în 21,7%. De asemenea, în 31% din situaţii a fost vorba de neprezentare. În două judeţe, Brăila şi Giurgiu, acesta a fost motivul exclusiv, însă, de remarcat, că acestea nu sunt în zonele de focar raportate în 2016.
Pe acelaşi eşantion, doar în cazul a 3,8% dintre copii s-a înregistrat un refuz pentru toate vaccinurile, ceea ce înseamnă 333 de cazuri. Cel mai ocolit vaccin este ce RRO, 4,2% din situaţiile de nevaccinare, în vreme ce în cazul Hep B procentul e de 1,4%, iar la DTPa-VPI-Hib de 1,5%. Lipsa de BCG a fost semnalată în 0,1% din cazuri, iar refuzul acestuia pentru 0,5%.
Refuzul general a înregistrat o valoare mai mare în mediul urban (4,3%), în top fiind municipiul Bucureşti şi judeţele Covasna si Constanta.
În cifre absolute,potrivit datelor INSP, la nivel naţional acoperirile vaccinale totale, pe tipuri de vaccin şi pe numar doze administrate până la vârsta de un an este: BCG – 83,1%, 3 doze de Hep B pediatric – 74,4%, 3 doze de DTPa-VPI-Hib -49,6%, 1 doză de RRo -76,2%. Asta în condiţiile în care, OMS recomandă ca acoperirea vaccinală să fie de 95%.
Conform proiectului de lege pus în dezbatere de publică, părinții ar putea fi acuzați de rele tratamente dacă nu își vaccinează copiii până la 3 ani. (Detalii AICI)