Procurorul general al Românie continuă lupta pentru oprirea ordonanței de urgență privind modificarea Codului Penal. Parchetul General a anunțat vineri seară că Augustin Lazăr a sesizat Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ și Fiscal cu o acţiune prin care a solicitat printre altele supendarea ordonanței.
În cursul zilei de astăzi, 3 februarie 2017, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ și Fiscal cu o acţiune prin care a solicitat:
În temeiul art.14 alin.(3) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată și completată, să se dispună suspendarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.13 din 1 februarie 2017 până la soluționarea definitivă a prezentei cauze, sens în care a solicitat şi stabilirea în regim de urgenţă a unui termen de judecată pentru soluţionarea cererii de suspendare, având în vedere data intrării în vigoare (9 februarie 2017).
În temeiul dispozițiilor art.1 alin.(5 ) raportat la art.9 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată și completată să se dispună anularea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.13 din 1 februarie 2017.
Totodată, invocând excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.13 din 1 februarie 2017şi în temeiul art. 9 alin.(2) din Legea 554/2004, a solicitat sesizarea Curții Constituționale, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , întrucât dispozițiile acestui act administrativ cu caracter normativ sunt neconstituționale.
În motivarea acţiunii s-a învederat faptul că suspendarea actului administrativ normativ are un interes public major, întrucât actul administrativ normativ are ca efect perturbarea gravă a întregii activități a Ministerului Public și obstrucționeazăbunul mers al actului de justiție, în condițiile în care persoane care au săvârșit fapte de natură penală vor fi ocrotite prin noua reglementare de tragere la răspundere penală.Totodată, adoptarea acestei ordonanţe împiedică realizarea rolului constituţional al Ministerului Public, de a reprezentainteresele generale ale societății, de aapăra ordinea de drept, drepturile şi libertățile cetățenilor.
Ordonanţa este criticabilă pentru neconstituţionalitate. Prejudiciul este iminent şi se produce la data de 9 februarie 2017. Odată produse la data menţionată, efectele nu mai pot fi reparate întrucât această ordonanţă de urgenţă se va aplica ca lege penală mai favorabilă, indiferent de eventuala sa declarare ca neconstituţională ( Art. 5 din Codul penal – Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei
(1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.)
Prin intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernuluinr.13 din 1 februarie 2017, este afectată, atât la nivel intern cât și extern, politica penală declarată a statului referitoare la intensificarea eforturilor în scopul adoptării unor acte normative eficiente în materia combaterii corupției la toate nivelurile autorităților și instituțiilor statului.
În acest context, deşi s-a invocat necesitatea asigurării conformității dispozițiilor Codului penal şi ale Codului de procedură penală cu unele decizii ale Curţii Constituţionale, multe dintre modificările aduse prin acest act normativ analizat depăşesc sfera modificărilor impuse de deciziile Curţii Constituţionale.
S-a subliniat, totodată, că efectele imediate ale Ordonanței de Urgență a Guvernuluinr.13 din 1 februarie 2017 sunt vătămătoare în drepturile şi interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice, deoarece Guvernul prin adoptarea acestui act administrativ cu caracter normativ a lăsat loc arbitrariului în sfera actelor de dispoziţie ale organelor administrative. Astfel, toate actele care vizează relaţiile sociale ocrotite legal privind afirmarea, recunoaşterea unui drept sau interes vor fi supuse unor decizii administrative controversate, conducând la lipsa unei disciplinări a aparatului administrativ cu consecinţe în planul inechităţilor sociale.