Ce se află în spatele măririlor de salarii și pensii promise: Ingineria financiară prin care PSD vrea să dezvolte România

PSD a promis în campania electorală pentru alegerile parlamentare numeroase măsuri economice, reduceri de taxe, acordări de ajutoare sociale, precum și creșterea salariului minim pe economie și a punctului de pensie. Toate acestea au fost promise de Liviu Dragnea ca având loc în primele 6 luni de la preluarea puterii.

Deși, aceste măsuri implică un impact bugetar uriaș, președintele PSD a anunțat că România va rămâne sub pragul deficitului bugetar de 3% impus de Comisia Europeană.

Aceste măsuri vor fi făcute de către guvernarea PSD prin înfiinţarea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) orientat spre dezvoltarea infrastructurii, capitalizarea unor companii strategice (precum CEC, Tarom sau Eximbank) şi crearea de noi capacităţi de producţie.

Eveniment - 17 nov, 11:40

Studiu: Economie pentru sărbători. Românii nu vor cheltui mulți bani pentru masa de Crăciun

"Poate cea mai exotică propunere avansată de guvernul PSD în campania electorală este crearea Fond Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii. Misiunea lui ar fi aceea de a atrage mari sume de bani ce ar fi alocate, ulterior, unor ample lucrări de dezvoltare în infrastructura rutieră şi feroviară precum şi în sănătate şi în educaţie" scrie Vlad Epureanu pe blogurile Adevărul.

Exemplul Fondului este luat după modelul Norvegiei, care în anii '70 au colecat banii obținuți din redevențele pentru exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Nordului într-un fond suveran pentru a îi investi ulterior în economie și în proiecte externe.

"Cum poţi face investiţii fără să măreşti deficitul bugetar, başca să şi măreşti salarii şi pensii? Întrebarea este una legitimă. Răspunsul ar fi acesta: prin construirea unui vehicul financiar al cărui exerciţiu nu este consolidat la bugetul de stat şi, care, ascunde în mod legal o parte din datoriile ţării. Mecanismul constituirii FSDI-ului ar funcţiona în felul următor. O parte din banii pentru pensii, salarii, eliminări de taxe şi alte deduceri şi facilităţi ar putea fi asigurată din banii de la buget destinaţi investiţiilor în infrastructură şi în alte segmente. Gaura de-aici ar putea fi acoperită de Fondul Suveran care, practic, ar putea pune gaj companiile de stat pentru a obţine finanţarea necesară marilor proiecte de infrastructură", mai scrie Vlad Epureanu.

"Pentru ca acest Fond Suveran să ia fiinţă, este nevoie de aprobarea Comisiei Europene. Bruxelles-ul nu este împotriva acestor practici dar, există şi reversul medaliei. În cazul în care aceste companii care participă în FSDI nu îşi mai pot returna împrumuturile din diverse cauze, pot ajunge să îşi ceară intrarea în insolvenţă pentru a se proteja de creditori. În acest caz, Comisia Europeană poate să îi impună României să consolideze la bugetul de stat rezultatele acestui Fond Suveran. Ce înseamnă acest lucru? Creşterea exponenţială a deficitului public, cu mult peste limita de 3% impusă de Comisie" explică Epureanu principala problemă de după înființarea acestui Fond.

"România nu are instituţii de control puternice care să vegheze astfel de mecanisme financiare atât de complexe. În plus, politicienii, oamenii implicaţi în acest Fond şi cercurile de interese din jurul lor ar trebui să dea dovadă de o responsabilitate şi răspundere cum nu s-a mai văzut în România. Mă întreb dacă suntem, oare, capabili de aşa ceva, sau ne îndreptăm, fără să ne dăm seama, spre o spirală a datoriilor şi să o luăm pe urmele Greciei?", concluzionează acesta.