Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a promis în timpul campaniei că va retrage SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, susținând că el nu crede că există vreo legătură între aceste schimbări și activitățile poluante întreprinse de om.
Ulterior acestor declarații, se pare că în țările care şi-au declarat simpatia pentru republican lupta contra încălzirii globale a încetat.
Una dintre țările care au de câștigat în urma încetării războiului cu schimbările climatice este chiar Rusia, dat fiind că principala ei sursă de venit reprezintă exportul de petrol și gaze naturale, informează Bloomberg.
Pe de altă parte, forajele şi exportul de petrol şi gaze naturale din SUA afectează Rusia deoarece menţine preţul scăzut al combustibililor fosili la nivel global. Mai mult, un mare pericol pentru economia rusească este reprezentat de renunţarea totală la combustibilii fosili şi înlocuirea acestora cu energie solară, care, între timp, a devenit mult mai ieftină.
Dacă energia solară ar putea fi stocată simplu pentru utilizare pe timpul nopții și pentru transport, ea ar putea înlocui petrolul, gazele naturale și cărbunele. Preţul acestor combustibili ar scădea drastic, iar economia Rusiei s-ar prăbuşi.
Principala provocare în ceea ce priveşte înlocuirea combustibililor fosili este realizarea unor tehnologii care utilizează baterii. În prezent, guvernul SUA a finanţat fonduri pentru cercetări în ceea ce priveşte dezvoltarea bateriilor. Dacă se va retrage din lupta împotriva schimbărilor climatice, aceste fonduri ar putea fi anulate.
Dacă americanii abandonează eforturile pentru combaterea emisiilor de carbon, europenii le-ar putea urma exemplul. Reacțiile slabe în ceea ce privește emisiile de carbon sunt în avantajul Rusiei, care își va păstra vecinii europeni dependenți economic de ea. Peste o treime din gazele din România sunt importate din Rusia.
Ca urmare a dispoziției sale geografice, Rusia nu ar avea de suferit din cauza schimbărilor climatice. Mai mult, încălzirea globală ar putea adăuga Rusiei încă trei milioane de kilometri pătraţi de teren arabil, arată cercetătorii Universităţii Ludwig Maximilians.