Premierul Dacian Cioloș a prezentat în fața plenului reunit al Parlamentului situația economică a României, cu aproximativ trei luni înainte de terminarea mandatului său.
Cioloș a dat asigurări că România a înregistrat în acest an o creștere economică sustenabilă, dar, pentru a rămâne astfel, este nevoie de stimularea investițiilor și pe viitor, de crearea de și mai multe locuri de muncă, de reducerea birocrației și de investiții în infrastructură. Acesta a precizat că nu intenționează să crească vreo taxă sau vreun impozit.
Astfel, potrivit premierului, creșterea economică pe semestrul I al acestui an a fost de 5,2% din PIB, iar în semestrul al doilea s-a înregistrat o creștere cu 6% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Numărul de locuri de muncă era, la finele lunii iulie, mai mare cu 152.000: 140.000 de locuri de muncă au fost create în sectorul privat și 12.000 în cel public. Astfel, rata șomajului a scăzut de la 6,8%, cât era în semestrul I din 2015, la 6,3%. Chiar și așa, șomajul în rândul tinerilor rămâne la un nivel ridicat, de 21%, a atras atenția Cioloș.
Creșterea economică are impact și asupra salarizării: salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 12% în iulie față de aceeași perioadă a anului trecut.Premierul a insistat că este nevoie de crearea de noi locuri de muncă și de încurajarea celor care trăiesc din ajutor social să aleaga să muncească.
Spre deosebire de anii trecuți, a mai declarat Cioloș, creșterea economică nu se bazează doar pe consum, ci pe contribuția tuturor sectoarelor din economie. Ce-i drept, în continuare consumul are cea mai mare pondere.
De asemenea, în semestrul I din acest an, investițiile totale au crescut cu peste 7% comparativ cu perioada similară a anului trecut și cu peste 10% în semestrul al doilea. Investițiile publice au crescut cu peste 15%, iar cele cu infrastructura au crescut cu 22% față de anul trecut. Investițiile străine directe au crescut și ele în semestrul I cu aproape 30%.
Exporturile au crescut și ele cu 4,2% în semestrul I, iar importurile cu 11%. Această creștere a importurilor nu se concentrează doar pe consum: doar 22% sunt produse pentru consum, iar peste 75% sunt bunuri intermediare și de capital, deci care se duc în investițiile ce se dezvoltă în România.
Datoria publică se situează la 38,2%, a mai precizat Dacian Cioloș, mult sub nivelul maxim admis prin Tratatul de la Maastricht, care este de 60%. Datoria guvernamentală e de 39,1%. Deficitul bugetar după șapte luni e la 0,23 % din PIB sau de 1,73 miliarde lei. Oricum, nivelul deficitului prognozat rămâne de sub 3%.
”În aceste limite, am putut în acest an să orientăm peste două miliarde de lei în Educație și Sănătate mai ales pentru a echilibra nivelul de salarii”, a declarat Cioloș.
”Nu intenționăm până la finele mandatului să creștem nici taxele, nici impozitele, nici să modificăm vreo indemnizație”, a mai precizat premierul în fața Parlamentului.
Cioloș, raport în fața Parlamentului despre starea economiei
#DIRECT_ONE_m04vrn#
"Cioloș vorbește limba tehnocraților, o limbă străina și ruptă de realitate", este de părere Liviu Dragnea. Totodată, acesta este de părere că “tehnocrația a devenit sinonimă cu incompetența”. (Detalii AICI)
"Cioloș vorbește limba tehnocraților, o limbă străina și ruptă de realitate". Dragnea, despre discursul premierului din Parlament: Știu ca nu știți ce înseamnă sinceritate
#DIRECT_ONE_wwsm3q#