Mâncarea produsă acum în laborator ar putea ajunge să facă parte din dieta noastră zilnică. Printre alimentele astfel apărute se numără și carnea artificială, pâinea din ciuperci medicinale şi drojdia anticancerigenă cu betacaroten. Experții estimează că, în viitor, prânzul sau cina vor consta într-un plic personalizat, adaptat stilului de viață și profilului genetic, similar celor folosite de astronauți în spațiu.
Pâinea din ciuperci arată exact ca cele care pot fi găsite pe rafturile brutăriilor, însă, diferenţa o face faptul că e preparată din specii medicinale de fungi, cultivate doar în laborator, cel puțin pentru un moment. Prețul este unul pe măsura calităților sale, aproximativ 100 de lei pe kilogram.
„Ciupercile acestea medicinale au în compoziția lor substanțe cu rol anticancerigen, antioxidant, antimicrobian, antiinflamator și de creștere a sistemului imunitar. Ele sunt introduse sub formă de paste, de pulbere, de capsule în dressinguri, sosuri”, a explicat Mariana Ferdeş, Facultatea de Inginerie a Sistemelor Biotehnice, pentru Observator News.
Modul în care ne vom prepara mâncarea în viitor nu va mai semăna cu ceea ce știm și facem în prezent. În schimb, ceea ce am văzut în filmele SF va deveni ușor, ușor, parte din realitatea noastră, cel puțin în materie de alimentație.
„Ne-o vom face după bunul plac, probabil la o imprimantă 3D pe care o programăm de cu seară și dimineața vom avea exact ceea ce ne dorim, la ora pe care ne-o dorim, cu gustul pe care îl dorim. Problema pe care o vom avea în viitor va fi să asigurăm mâncare pentru o populație într-o continuă creștere și un mediu din ce în ce mai nefavorabil”, a explicat Gabriel Petrecea, director adjunct Politehnica Bucureşti.
În România, autorităţile spun că, în acest moment, prioritatea este siguranţa alimentară.
„Aș vrea să cred că atât timp cât avem pământ fertil în țara noastră, putem cultiva suficiente produse. Operatorii economici să respecte legea, este foarte important”, a declarat Sebastian Hotca, vicepreşedinte ANPC.
Oamenii de ştiinţă au realizat o listă cu plante mai puţin cunoscute care ar putea fi în meniu până în 2050. Printre acestea se numără fructele copacului Pandanus, din Pacific, sau rădăcina şi pulpa de Enset, banana falsă, care creşte în Etiopia. Din cele peste 7.000 de plante comestibile din întreaga lume, doar 417 sunt cultivate acum pe scară largă şi utilizate pentru hrană.