CSM a fost sesizat în cazul unui dosar penal uitat: Cum se tergiversează actul de justiţie în cazul unei fetiţe cu Sindrom Down

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la tergiversarea actului de justiţie în dosarul penal al unei fetiţe cu Sindrom Down din Bucureşti, agresată în şcoala specială, care trenează de 2 ani şi 5 luni.

În luna februarie 2014, mama Clarei a depus la Parchet Plângere Penală împotriva cadrelor didactice din Şcoala Specială nr. 11 din Bucureşti ca urmare a agresării fizice şi verbale a fetiţei în şcoala mai sus menţionată. La dosarul cauzei au fost depuse probe privind relele tratamente aplicate minorei, respectiv Certificat medico-legal cu privire la leziunile corporale suferite de fetiţă, evaluarea psihologică post-traumatică, fotografii ale leziunilor şi alte înscrisuri.

În luna martie 2014, Clara şi mama sa au fost chemate la audieri de către un ofiţer de cercetare penală la Secţia 25 Poliţie din Bucureşti, în prezenţa unui apărător ales. Audierea celor două a vizat în principal constatarea absenţei limbajului la copil, în absenţa oricărei pregătiri de specialitate a ofiţerului de cercetare sau a respectării unor standarde minime de interacţiune cu un minor cu dizabilitate.

După această audiere, timp de 2 ani şi 5 luni, autorităţile au tăcut cu privire la evoluţia sau stadiul anchetei. În disperare de cauză, mama minorei a solicitat în iunie 2016 Parchetului de pe langă Judecătoria Sectorului 6 informaţii cu privire la stadiul dosarului penal al fiicei sale.

Într-un răspuns lapidar Parchetul informează în luna iulie 2016 petenta că dosarul „se află în lucru” la procuror începând cu data de 6 iulie 2016.

În egală măsură, niciuna dintre sesizările redactate de CEDCD la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Insepctoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti nu au primit răspuns, nefiind luată nicio măsură la nivelul Şcolii Speciale nr. 11.

Tergiversarea actului de justiţie

În ciuda faptului că din cauza abuzurilor suferite în şcoala specială, minora nu beneficiază de dreptul constituţional la educaţie, autorităţile responsabile şi competente în soluţionarea legală şi administritativă a situaţiei tac de peste doi ani. Considerăm că tergiversarea actului de justiţie în cazul unui minor vulnerabil reprezintă un fapt deosebit de grav care perpetuează starea de abuz şi izolare la care este expusă minora în cauză şi care demonstrează încă o dată incapacitatea statului de a proteja una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale: copiii cu dizabilităţi.

CEDCD îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la termenul nejustificat de mare, 2 ani şi 5 luni, timp în care minora nu a avut acces la un remediu legal efectiv, într-o cauză deosebit de gravă ce pune sub semnul întrebării integritatea fizică şi emoţională a a unui copil, dreptul său constituţional la educaţie şi demnitate. Tergiversarea actului de justiţie într-o cauză cu minori vulnerabili reprezintă o încălcare a unor principii fundamentale de drept privind celeritatea acordată unor astfel de speţe, dar şi prevederile art. 99 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 prind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Totodată absenţa unor măsuri administrative ca urmare a sesizărilor depuse la MENCS şi ISMB şi a informării CEDCD cu privire la măsurile dispuse relevă dispreţul autorităţilor faţă de prevederile legale în materie şi drepturile copiilor cu dizabilităţi.

“Cred cu tărie că în hăţişul birocratic şi de interese din România, copiii cu dizabilităţi sunt doar nişte cifre irelevante pentru autorităţi. Doi ani şi jumătate de când Clara a fost bătută şi sedată într-o şcoală specială reprezintă nu doar o tergiversare, ci o sfidare la adresa unui copil nevinovat, victimă tăcută a unui sistem indolent, care calcă în picioare principii, valori şi norme de drept, în timp ce alte mii de copii suferă în tăcere izolaţi în şcoli speciale şi instituţii deoarece braţul justiţiei nu ajunge niciodată la ei”, a declarat Mădălina TURZA, preşedinte CEDCD şi mama Clarei.