Jurnalistul Ion Cristoiu a ales să vorbească în postarea zilnică de pe blogul personal despre alianţa României cu alte state.
„E o alianță cu cel mai mare Stăpîn planetar al Clipei de față. Sînt însă împotriva cîtorva aspecte ale felului în care e abordată această Alianţă de către unii dintre liderii noştri politici, de către unii dintre liderii noştri de opinie şi chiar de către unele persoane ce se pretind a alcătui elita intelectuală a ţării”, a precizat Ion Critoiu.
Jurnalistul a mai precizat că nu este de acord cu alianta dintre România şi America pentru că acesta consideră „Istoria ca pe o Doamnă Învăţătoare de a cărei riglă dată peste deşte spre învăţare de minte, trebuie să ne temem”.
Mai mult, Ion Cristoiu a mai precizat că nu trebuie ascunse realitățile mai puțin plăcute, „mai ales dacă e o Mare Putere, într-o lumină de basm”.
În ceea ce privește Scrisoarea Mareşalului Ion Antonescu din 9 decembrie 1942 adresată feldmareşalului von Manstein, comandantul Grupului de Armate Don după Dezastrul de la Stalingrad, dezastrul a dus la o Criză fără precedent în relaţiile militare româno-germane.
Atcest lucru a pornit după ce nemții au acuzat românii că prin lașitate am fi provocat Spargerea Frontului la Cotul Donului şi în Stepa Calmucă.
Documentul este un argument al faptelor „de-ale nemţilor de până acum în relaţiile cu românii”. În document se precizează că „Aveţi şi d-voastră soldaţi dezertori, care rătăcesc în spatele frontului şi prin ţara mea. Aveţi alţii care s-au dedat la acte de contrabandă şi jaf pe teritoriul nostru şi alţii care nerespectînd regulile circulaţiei, au trecut peste pietoni români, fără să lase urmă, cum se trece peste un cîrd de gîşte”, se precizează în document.
„Totuşi, domnule mareşal, cu toate aceste multiple şi grave fapte, care toate au fost aduse la cunoştinţa Misiunii Militare şi Legaţiei germane, nimeni nu şi-a îngăduit în această ţară să generalizeze cazuri izolate, fiindcă ştia că l-aş fi executat.
Au fost defecţiuni şi la formaţiunile germane pe timpul atacurilor ruseşti de la 19 şi 20.XI. Dovadă marele număr de soldaţi germani care s-au adunat la Morozovsk.
În schimb, pentru că s-au văzut coloane româneşti retrăgîndu-se din ordin, sub urmărirea tancurilor ruseşti sau oameni izolaţi, care în majoritate aparţiunea serviciilor şi au fost luaţi de ofiţerii germani drept fugari de pe front, s-a aruncat soldaţilor români epitetul de fugari”, se mai precizează în document.
Militarul neamţ a fost prezentat ca întruchiparea perfecţiunii, însă „vorbea despre nemţi ca despre niște derbedei”.