Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion. De ce este bine să te stropești cu agheasmă nouă în dimineața de 7 ianuarie

Sfântul Ion este un prilej de bucurie și sărbătoare pentru aproape 2 milioane de români. Cu această ocazie, sărbătorile de iarnă iau sfârșit, iar românii se pregătesc să se întoarcă la muncă. Însă, ca anul care tocmai a început să meargă bine și să fie încununat de succes, românii pot respecta o serie de tradiții pline de semnificație. De la „Iordănitul” simbolic și stropitul cu apă pentru noroc, până la mesele festive și urările călduroase toate sunt menite să dea startul unui an plin de noroc și realizări.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”, potrivit Observator News.

Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor, care se asigură că se nasc sănătoși, fără malformații sau diformi.

Eveniment - 01 ian, 14:06

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile. Ce să faci pe 1 ianuarie pentru a avea noroc în noul an

De asemenea, fiind considerată o zi de bucurie, cine nu sărbătorește și nu este vesel de Sfântul Ion va fi trist tot timpul anului.

Sunt și oameni care serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

Ce înseamnă „Iordănitul femeilor” și „Iordăneala”

De Sfântul Ion are loc și „Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.

Pe de cealaltă parte, băieții tineri care au luat de la preot agheasmă de la Bobotează în ajunul Sfântului Ion, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică. Ulterior terminării slujbei, stropesc fiecare om care iese și îl urează. Oamenii „iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Potrivit tradiției, fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă în dimineața zilei de Sfântul Ion. Acest obicei are rolul de a-i feri de boli pe cei care se stropesc cu agheasmă, pe parcursul întregului an.

De asemenea, se spune că după Sfânt-Ion se botează gerul, ceea ce înseamnă că frigul se înmoaie și începe să se facă mai cald.