Decizia luată joi de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul fostului comisar Traian Berbeceanu arată că acuzele aduse de procurori nu sunt întotdeauna adevărate şi nu pot reprezenta o literă de lege atunci când acestea sunt prezentate în spaţiul public. Sențința Curții Supreme este o lovitură dură dată instituției procurorilor, arată Ionuț Iancu, într-o analiză publicată pe știripesurse.ro.
”Ce am aflat noi odată cu acest caz? Că în România se practică dosarele contrafăcute, pline de probe și mărturii false, dosare care pot duce un om în arest pentru lungi perioade de timp și, de ce nu, îl pot chiar condamna pentru ani grei. Ca să vă faceți o singură idee:în dosarul Berbeceanu, peste 100 de polițiști, avocați, oameni de afaceri, interlopi, au recunoscut că au fost forțați să dea declarații false, care să îl incrimineze pe Traian Berbeceanu, pentru a putea fi înlăturat de la conducerea BCCO Alba Iulia”, atrage atenția semnatarul articolului.
Traian Berbeceanu este un om foarte norocos, apreciază acesta, precizând că faptul că este un personaj cu notorietate i-a adus un mare avantaj în cadrul procesului.
”Norocos pentru că a avut de partea sa foarte multă lume, norocos pentru faptul că a existat un interes public imens față de situația sa, norocos pentru faptul că a dat peste niște judecători care au putut analiza cu celeritate toate probele și au putut astfel să demanteleze întregul mecanism corupt care a creat acest dosar. Dar, oare ce s-ar fi întâmplat dacă Berbeceanu nu era un personaj cu notorietate? Oare câte alte astfel de situații au avut loc sau poate încă se mai petrec în România, situații despre care nimeni nu știe”, se mai arată în textul citat.
Cazul Berbeceanu arată că asistăm la nu la o luptă anticorupție, ci ”la niște răfuieli între diverse găști de interlopi, care își reglează conturile folosindu-se de biata și oarba justiție”, mai arată semnatarul textului.
”Câți dintre voi nu v-ați pus întrebarea, după ce ați citit știrea achitării lui: «Oare câți procurori au procedat sau procedează la fel ca Ioan Mureșan, Nicolae Cean? Oare câte din dosarele atât de lăudate ale DNA șiDIICOTnu sunt făcute pe aceleași principii? Pline de mărturii false, pline de declarații luate cu forța, pline de denunțuri ce se dovedesc apoi lipsite de valoare?»”, se mai întreabă Ionuț Iancu.
„Și uite cum, mulți dintre cei care sunt acum în situații judiciare delicate, primesc muniție pentru a se putea apăra, arătând cu degetul. Și e păcat, căci e greu de crezut că nu avem și noi niște procurori de bună credință, oameni care să își facă treaba conștiincios și bine. Dar mai ales corect. Dacă mai adăugăm aici și condamnările la CEDO pentru spectacolul cătușelor, dacă mai vorbim și de un procent important de achitări (peste 7% conform raportului DNA pe 2015) rezultă o imagine nu neapărat roz a modului cum se face justiție în România. Dacă dăm deoparte zgomotul de fond, ideal ar fi să rămânem cu încrederea că justiția se face pe bune. Nu pare a fi neapărat cazul acum”, se mai arată în textul citat.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi achitarea fostului șef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, și condamnarea celorlalte persoane implicate în acest caz. Astfel, fostul procuror șef al DIICOT Alba Iulia, Ioan Mureșan, a primit 7 ani cu executare,Alin Muntean – 4 ani cu executare,iar Nicolaie Cean- 3 ani cu executare. Sentințele nu sunt definitive.