Care sunt partidele care au cei mai mulți rezerviști MAI, MApN și SRI, care candidează pentru Parlament

Potrivit unei analize realizate de publicația Snoop, două treimi din cei 104 fosți ofițeri ai MAI, MApN și SRI care candidează pentru alegerile de duminică, 1 decembrie 2024, fac parte din partidele declarate anti-sistem, AUR și SOS.

AUR și SOS propun la alegeri 69 de foști angajați ai instituțiilor de forță

În total, din cei 104 candidați din MAI, MApN și SRI, AUR și SOS propun alegătorilor pentru scrutinul de duminică, 69 de foști angajați ai Poliției, Armatei sau Serviciului Român de Informații. Celelalte partide au împreună pe listă 35 de candidați rezerviști, conform snoop.ro. 

De exemplu, un pensionar SRI este Vasile Zărnescu, membru în partidul SOS, însă care este pedepsit cu un an și o lună cu amânarea pedepsei pentru antisemitism și negarea Holocaustului, însă într-un final a fost iertat deși își menținuse declarațiile.

Județul Iași este singurul din țară care nu are pe liste niciun candidat rezervist, iar o altă listă fără rezerviști e cea din diaspora. La polul opus, județele cu cei mai mulți rezerviști înscriși sunt în București (7) și Călărași (6).

Mulți candidați și-au trecut în declarațiile de avere „pensiile speciale”

Un subiect dezbătut constant de-a lungul anilor a fost cel al pensiilor speciale, de care beneficiază peste 200.000 de persoane. Fostul ministru Nicolae Ciucă, care era beneficiar al acestora, a susținut că pensiile militarilor sunt doar pensii de serviciu.

Conform investigației Snoop, mai mulți candidați la parlamentare care au lucrat pentru sistem, și-au trecut în delarațiile de avere pensia de serviciu, care la unele persoane ajunge și la 16.000 de lei pe lună.

„Sunt pensii speciale, pentru că nu sunt contributive, nu se calculează în funcție de salariul de-a lungul existenței lor. Cele mai multe se calculează în funcție de salariul obținut în ultimul an sau în ultima jumătate de an. Sigur că le primesc în considerarea funcției pe care au avut-o, dar asta nu le face mai puțin speciale”, a explicat Laura Ștefan, expertă anticorupție la organizația Expert Forum.

„80% din salariul brut obținut în ultimul an nu este un mod de calcul obișnuit, este un mod de calcul special. Părinții și bunicii dumneavoastră beneficiază de o pensie calculată cu totul altfel. În niciun caz nu primesc mai mult când se pensionează decât când mergeau la serviciu. Și 80% din salariul brut e mai mult decât salariul net.”, a mai transmis Laura Ștefan.

Cum sunt împărțiți pensionarii SRI, MApN și MAI la Parlamentare

Pe lista electorală se află un număr total de 270 de pensionari, dintre care 104 sunt rezerviști ai instituțiilor de forță. În prezent, este un raport mult mai mare de ofițeri și civili, decât cel din societate. Din numărul total de 104 rezerviști, 3 pensionari sunt din SRI, 65 din MAI și 36 din MApN.

„Politica ar trebui făcută de politicieni. Serviciile de informații au un rol important într-o democrație, dar nu este acela de a adopta legi și de a conduce instituții civile. Dacă ei se pensionează la o vârstă fragedă nu înseamnă că ni-i dorim în funcții de conducere politice”, mai spune Ștefan.

Experta în politicile anticorupție sugerează că statul român are o mare problemă privind controlul serviciilor, care „lipsește cu desăvârșire”. De aceea, nu sunt reglementate limite și reguli cu privire la trecerea dintre cele două zone, adică de la SRI, instituțiile din Ministerul de Interne sau Armată, către zona politică.

„Nu văd cum te poți debarasa sau scutura de legăturile pe care le-ai avut cu sistemul pe care l-ai servit o viață. O viață, adică 25 de ani, majoritatea”, adaugă Laura Ștefan.

Vlad Adamescu, de la Politică la Minut, o platformă care explică politica pentru generația Z, a făcut o observație cu privire la forțele din sistem pro-ruse, anti-europene, anti-NATO, care atunci când sunt trecute în rezervă, „li se vede adevărata față”.

„Am văzut deja cum poate influența prezența lor (a oamenilor din structurile serviciilor și de apărare, n.r.) în Parlament. Unii dintre ei sunt în comisiile de control ale SRI și SIE care nu funcționează. Ce control să ai când ai oameni care de-acolo vin? Alt impact, de exemplu, poți să ai ca posibila majoritate în Parlament să nu voteze continuarea ajutoarelor pentru Ucraina. Adică o să crească și mai mult tabăra cu vederi de genul acesta, anti-NATO, anti-UE”, punctează Vlad Adamescu.