Andrei Caramitru a făcut o analiză cu privire la ce va urma în următoarea perioadă, din punct de vedere al economiei României: “Noi ne autodistrugem de nervi” (VIDEO)

Andrei Caramitru a discutat în cadrul emisiunii Politica Zilei, moderată de Ioana Constantin, pe B1 TV,  despre problemele economice ale României, subliniind că economia depinde în mare măsură de fluxurile de bani din străinătate, care constituie aproape 10% din PIB anual. El a menționat că aceste fonduri provin din investiții străine, fonduri europene și împrumuturi guvernamentale, care sunt esențiale pentru funcționarea economiei românești.

Caramitru a avertizat că instabilitatea economică ar putea duce la o prăbușire a leului și a subliniat că România are nevoie de stabilitate pentru a putea implementa reformele necesare, în special în contextul angajamentelor cu Uniunea Europeană de a reduce deficitul bugetar.

„În momentul ăla, leul se prăbușește. Deci noi nu ne permitem să avem instabilitate”

De asemenea, el a menționat că, în ciuda provocărilor, există o perspectivă pozitivă pentru investiții în România, dar a subliniat că societatea se autodistruge din cauza nervilor și a tensiunilor politice.

Eveniment - 28 nov, 11:33

Decizia CCR ar putea fi amânată pentru săptămâna viitoare. Nu e exclus și candidatura lui Călin Georgescu să fie invalidată: Românii ar merge la vot și în prag de Crăciun

“Problema economică este clară și era știută de dinaintea alegerilor. S-a discutat foarte mult despre deficitul bugetar, dar nu s-a discutat sufficient, zic eu, cum, de fapt, este finanțată economia asta.

Deci cum funcționăm noi de fapt. Și noi funcționăm, în continuare, cu un flux imens de bani din străinătate. Deci nouă ne intră aproape 10 % din PIB, an de an, bani noi care sunt investiții străine, sunt fonduri europene, sunt împrumuturi pe care le face statul, care după aia merg în salarii și alte contracte, de infrastructură și așa mai departe, care după aia se varsă în economie și ne fac să funcționăm. Deci noi suntem total dependenți de acești bani, care ne intră din străinătate și așa putem funcționa. Noi suntem foarte departe de a fi o țară suverană, care, cumva, stă pe un exces de bani, cum ar fi, Arabia Saudită. Aia poate să zică suntem suverani.

Noi acum depindem de acești bani externi. În momentul în care se creează un șoc și o instabilitate de orice fel în România, care e într-o situație precară economic, oricum ce are nevoie de stabilitate substanțială anul viitor, ca să facă niște reforme, care sunt obligatorii, că tocmai am agreat cu UE să reducem deficitul bugetar și așa mai departe. În momentul ăla, ce se întâmplă? E foarte, foarte simplu.

Oamenii care investesc în România miliarde de euro, an de an, lună de lună, zi de zi, ca noi să avem 1 leu la 4,97, să ne primim salariile, care ne-au crescut, totuși, să avem ce să mâncăm, banii ăia nu o să mai intre. Și nu doar că nu intră, dar ies, pentru că populația, firmele și investitorii străini au zeci de miliarde de euro în conturi, în băncile din România în leu. Pentru că lumea se sperie, toată lumea o să schimbe leul în euro sau în dolar.

Deci, în momentul ăla, leul se prăbușește. Deci noi nu ne permitem să avem instabilitate. Este imposibil, deci cei care visează că, cumva, schimbă totul, ei se revoltă împotriva situației, împotriva Europei, împotriva Americii. Bun, ei se pot revolta cât vor, dar ei se revoltă dându-și singuri foc la casă și distrugându-și și bucătăria.

Deci, după ce te-ai revoltat, ce faci după aia? Că nu e foarte clar, adică unde mai stăm, în ce casă, ce mai mâncăm?

Devine foarte neclar, adică eu am trecut prin treaba asta în 2008. Eram șeful unei firme de consultanță mari în România și era o situație relativ similară, tot depindeam de bani străini, care intrau în țară, dar intrau altfel, intrau prin bănci credite către populație, dar cam tot așa, cam 8-9 %. Când s-a oprit treaba aia, leul a scăzut cu 25 %, s-au pierdut un milion de locuri de muncă și a fost o recesiune, a scăzut PIB-ul cu 8 %, a venit Fondul Monetar si ne-am revenit cu chiu, cu vai, după vreo patru-cinci ani. Ori acum, oamenii vor să investească în România. Înainte de alegerile astea era o perspectivă pozitivă. Deci noi ne autodistrugem de nervi. Și aici sunt 2 teme cu alegerile parlamentare”.

„Asta reduce polul suveranist pentru că, de fapt, mare parte din voturile lui Georgescu au venit din diaspora”

Caramitru a fost întrebat cum vede migrația voturilor în urma calculelor făcute, în ceea ce privește alegerile parlamentare. El a explicat că migrația voturilor va influența semnificativ rezultatele, iar reprezentarea diasporei în Parlament este mult mai mică, ceea ce ar putea reduce impactul partidelor suveraniste.

“Sunt două situații diferite puțin, între alegerile prezidențiale și cele parlamentare. În primul rând, diaspora contează mult mai puțin, deci chiar dacă merg toți la vot, la fel ca la parlamentare, așa e la noi sistemul, reprezentarea diasporei e mult mai mică în Parlament, deci nu e același efect.

Si asta reduce polul suveranist pentru că, de fapt, mare parte din voturile lui Călin Georgescu au venit din diaspora, 58 % din diaspora din Germania au votat Călin Georgescu. Deci diaspora de fapt fiind redusă ca reprezentare va reduce acum, de data asta, nu partide reformiste, ci partidele extremist, e foarte interesant. Deci ăsta e un efect.

Al dolea effect, mulți oameni nu pot vota, ceea ce nu-i un lucru bun în sine, dar dacă nu ai buletinul acolo unde stai, dacă nu-i adresa pe buletin exact acolo unde stai, nu poți vota și mulți din votanții tineri care iarăși au votat majoritar pentru Călin Georgescu, posibil să nu poată să voteze. Deci există un beneficiu structural către PSD, PNL, dar eu cred, așa, ca estimare, cred că polul suveranist o să ia cam 30 %, părerea mea. Asta ar fi un lucru pozitiv. Dacă se duce spre 40, atunci devine foarte dificil să faci un Guvern, pentru că trebuie să faci un guvern cu PSD, PNL, USR, UDMR, și așa mai departe sau mai E o schema, care ar fi catastrofală, să fie PSD plus AUR și PSD-ul devine subit, peste noapte, un partid anti-occidental, care sper să nu se întâmple. Deci e o situație care e cum e. Acum, trebuie să vedem cum trecem pasul ăsta și dacă mai funcționăm ca societate și economie sau nu”.