Fostul cancelar german Angela Merkel a încercat să încetinească procesul de aderare a Ucrainei la NATO, în timpul mandatului ei. Motivele ar fi fost preocupările privind potențialele represalii militare ale Rusiei.
Fosta lideră a Uniunii Creştin Democrate germane (CDU) va lansa marțea viitoare o carte intitulată „Libertate. Memorii 1954-2021”, în care reflectează asupra summitului-cheie al NATO de la Bucureşti din 2008, când au fost discutate candidaturile Ucrainei şi Georgiei, conform tvrinfo.ro.
Merkel a recunoscut dorința puternică a țărilor din Europa centrală și de est de a adera la NATO rapid, însă a explicat că după părerea ei, integrarea de noi membri trebuie să sporească nu doar securitatea respectivelor state, ci şi a NATO în ansamblu.
Fostul cancelar și-a exprimat preocupările privind relația dintre Ucraina și Rusia, mai ales prezența Flotei ruse a Mării Negre, cu baza în peninsula ucraineană Crimeea, anexată ulterior ilegal de Rusia în 2014.
Niciun alt candidat la NATO nu s-a confruntat cu o astfel de situație, iar aceste complicații militare ar fi putut crea riscuri pentru Alianță. În acea perioadă, Merkel a observat că doar o minoritate din populaţia Ucrainei susţinea aderarea la NATO.
În cartea sa de memorii, Angela Merkel a discutat despre compromisul la care s-a ajuns până la urmă, dar și costurile semnificative care au venit după. Fostul cancelar a spus că eșecul de a le oferi Ucrainei şi Georgiei un plan clar de acţiune pentru aderare a reprezentat o lovitură pentru aspiraţiile lor.
De asemenea, după opinia ei, promisiunea generală a NATO privind viitoarea lor aderare a reprezentat o provocare directă la adresa intereselor ruse, ceea ce ea considera a fi o provocare faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.