Construcția misterioasă, a cărei scop Nicolae Ceaușescu l-a păstrat secret. Ce se afla, de fapt, după pereții de sticlă

Odată cu căderea bruscă a regimului comunist în România, multe dintre planuri lui Nicolae Ceaușescu au rămas învăluite în mister pentru totdeaună. Așa se întâmplă și cu construcția despre care puțini știu, cunoscută sub numele de „Piramida de la Pitești”, ridicată la comandă dictatorului.

În apropierea orașului Pitești, în mijlocul pustietății, se află o piramidă metalică și de sticlă, realizată la o scară de 1 la 10 față de Marea Piramidă a lui Keops, potrivit . Ridicată în anii ‘80, construcția a stârnit curiozitate și a stat la baza multiplelor speculații, cu atât mai mult cu cât era un proiect atent ferit de ochii lumii. Astăzi, piramida nu este nimic mai mult decât o relicvă ruginită, însă poveștile despre un posibil scop continuă să fascineze.

Chiar și astăzi, menționarea Piramidei de la Pitești îi poate speria pe mulți, cu toate că se crede că această construcție nu a fost nimic altceva decât locul de desfășurare a unui proiect de cercetare avansată. Însă, mulți încă trăiesc cu impresia că laborator de cercetare ar fi fost ridicat de Armată sau de serviciile secrete.

Politică - 23 dec, 18:41

Cătălin Drulă: Ceaușescu rânjește din iad când vede că la 35 de ani de la Revoluție trăim tot în minciună, când vede o nouă nomenclatură și niște noi securiști care se agață cu disperare de putere (VIDEO)

Ce s-a chinuit regimul comunist să ascundă în Piramida de la Pitești

În anii ’80, perioadă a crizei energetice mondiale, Românie făcea mai multe eforturi ca niciodată pentru a inova. Așa se face că românii au reușit să pună pietrele de temelie ale unor industrii, precum cea a energiei atomice. În această epocă de efervescenţă, dr. Marioara Godeanu, şefa unui colectiv de cercetare la Institutul Central de Biologie, primeşte aprobarea începerii unui experiment de avangardă la Piteşti, potrivit Universul Argeșean.

Era vorba despre construcţia unei staţii de epurare biologice, pentru ape reziduale, care folosea drept „filtru” nufărul egiptean, o plantă care putea fixa sedimentele. Biomasa rezultată urma să îngraşe pământurile pe la Albota.

Cu toate că intențiile inițiale păreau clare, nici până în prezent nu se știe cu certitudine de ce cercetătoarea a ales ca laboratul său de la Pitești să aibă forma unei piramide.

Clădirea spectaculoasă, victima timpului trecut

După Revoluţie, Piramida din Prundu n-a mai fost folosită, institutele bucureştene de cercetări rămânând fără finanţare. Treptat, cercetătorii au fost obligaţi să caute alte zone de activitate, iar anii și lipsa unei întrețineri și-au spus cuvântul asupra condiției în care se află astăzi misterioasa și controversata Piramidă de la Pitești.