Naftogaz, gigantul de stat al gazelor naturale din Ucraina, și cinci subsidiare ale sale încearcă să obțină în justiția românească punerea în executare a unei hotărâri a Curții Internaționale de Arbitraj de la Haga de anul trecut. Prin această hotărâre, Rusia fusese obligată să îi plătească despăgubiri de cinci miliarde de dolari pentru exproprierea activelor gaziere din Crimeea, în urma anexării peninsulei de către Kremlin, în 2014.
Numai că justiția românească a respins, cel puțin în primă instanță, solicitarea Ucrainei de confiscare prin executare silită a proprietăților din România ale Rusiei, informează profit.ro. Naftogaz și subsidiarele sale au făcut deja apel.
Într-o speță similară, un tribunal finlandez a dat câștig de cauză ucrainenilor. Naftogaz derulează procese similare și în alte țări, inclusiv în SUA.
În Finlanda, un tribunal a dispus confiscarea unor active deținute de Rusia, evaluate la câteva zeci de milioane de dolari. Autoritățile de la Helsinki au confirmat că vor pune în aplicare decizia judecătorească, provocând proteste din partea Ambasadei ruse în această țară.
În schimb, instanța românească de fond a respins cererea Ucrainei de executare silită a Rusiei cu argumentul că aceasta nu e permisă de Convenția Națiunilor Unite cu privire la imunitățile de jurisdicție ale statelor și ale bunurilor acestora, ratificată de România prin Legea nr. 438/2006.
Convenția nu e nici acum în vigoare deoarece nu a fost ratificată de toate statele semnatare, dar, spune instanța, „chiar dacă această Convenție nu a intrat în vigoare, instanța constată că România a ratificat Convenția, astfel că sunt acceptate prevederile acestei Convenții ca fiind obligatorii în cauză”.
„Instanța reține că debitorul Federația Rusă se bucură de imunitate de juridicție, care implică și imunitate de executare, conform art. 19 din Convenția Națiunilor Unite cu privire la imunitățile de jurisdicție ale statelor și ale bunurilor acestora (…). Deși dispozițiile art. 19 permit executarea silită a unui stat terț, aceasta se poate realiza doar în anumite condiții, care nu au fost dovedite în cauză, sarcina probei revenind creditorului (Ucrainei – n.r.)”, au mai stabilit judecătorii români, potrivit profit.ro.