Valurile de căldură intense, seceta și furtunile puternice, provocări pentru România

România resimte foarte puternice schimbările climatice care au ca efect intensificarea valurilor de căldură, a secetei extreme, dar și a furtunilor intense. Criza climatică globală a atins un punct critic, în 2023, când temperatura medie globală a crescut cu 1,48 de grade Celsius față de perioadă preindustrială, arată datele unui raport InfoClima, informează G4media.

Efectele încălzirii globale

„Aproape jumătate din zilele anului au depăşit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcţia alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor şi societăţii. România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele şapte decenii. Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul şi estul ţării peste 25-30 de zile. Proiecţiile indică o continuare a acestui trend până la sfârşitul secolului, afectând sănătatea publică şi economia”, menţionează autorii raportului citat, într-un rezumat al lucrării.

Fizicianul Bogdan Antonescu a transmis că schimbarea caracteristicilor valurilor de căldură reprezintă efectul creșterii temperaturii medii globale cu circa 1,2 grade. El avertizează că dacă nu se vor lua măsuri, în București vor fi patru valuri de căldură care vor dura circa 12 zile, iar orele de stress termic vor fi duble față de 2023.

Sport - 21 nov, 15:10

România – Kosovo nu se vor înfrunta în preliminariile pentru Campionatul Mondial

Și seceta este o problemă majoră pentru România, având în vedere că suprafețele afectate de secetă au crescut, iar cea din 2018-2021 a avut cele mai severe efecte asupra agriculturii și securității alimentare.

Furtunile puternice sunt un alt efect al schimbării climatice, având în vedere că sunt tot mai dese.

„Proiecţiile pentru 2025-2050 şi sfârşitul secolului indică o intensificare a acestor fenomene extreme, cu impact negativ asupra agriculturii şi infrastructurii”, subliniază experţii.

Sfatul specialiștilor

Aceștia adaugă că urbanizarea face ca temperaturile să se resimtă mult mai mari în orașe decât în zonele rurale, iar fenomenul nu se numește Insulă de Căldură Urbană.

Autorii raportului spun că sunt necesare politici urbane și soluții bazate pe natură, având în vedere că omenirea este aproape de „puncte critice climatice, praguri ireversibile cu efecte devastatoare”. În plus,, România are nevoie de legi naționale a climei pentru că nu sunt suficiente măsurile privind eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile.

ONU a avertizat că dacă nu se vor lua măsuri drastice, temperatura globală va crește cu peste 3 grade până la finalul acestui secol.