Ministerul Finanțelor recunoaște că România a înregistrat „un derapaj major” de la ținta de deficit bugetar și cere reducerea cheltuielilor statului

Ministerul Finanțelor, condus de Marcel Boloș, arată în Raportul privind situaţia economică şi bugetară pe primul semestru că România a înregistrat „un derapaj major” de la ținta de deficit și că e nevoie urgentă de reducerea cheltuielilor statului.

Ministerul Finanțelor, despre situația economică a României

„Soldul bugetului general consolidat la semestrul I 2024 a fost de 63,67 miliarde lei (3,60% din PIB), reprezentând 75,3% din ținta de deficit stabilită pe anul 2014 prin Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024, ceea ce indică un derapaj major de la această țintă”, se arată în documentul citat de Economedia.

Ce mai constată Ministerul Finanțelor despre economia României:

Economic - 24 sep, 14:54

Boloş: Planul pe 7 ani de reducere a deficitului trebuie transmis Comisiei până pe 15 octombrie. Sper să aibă componenta de fiscalitate zero. Sarcina fiscală nu trebuie dusă în totalitate de mediul de afaceri

• Datoria guvernamentală conform metodologiei UE s-a situat la data de 30 iunie 2024 la un nivel de 51,4% din PIB, peste ținta stabilită în Legea nr. 417/2023.
• Veniturile bugetului general consolidat au fost superioare încasărilor din perioada similară a anului anterior, dar nu au atins nivelul programat pentru semestrul I 2024.
• Cheltuielile bugetului general consolidat au fost cu 21,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior și reprezentând 50,4% din programul anual prognozat.
• Stocul plăților restante raportate la data de 30 iunie 2024 a fost în sumă totală de 2.727,7 milioane lei, cu 42,4% peste nivelul înregistrat la data de 30 iunie 2023.
• Arieratele (plățile restante peste 90 de zile) înregistrate la data de 30 iunie 2024 au fost în sumă de 470,8 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 38,5% comparativ cu cele înregistrate la data de 30 iunie 2023.
• Cheltuielile pentru investiții au înregistrat o creștere accentuată comparativ cu semestrul I 2023 (+41%) alocările fiind efectuate în principal pentru proiectele finanțate din resurse interne, acestea reprezentând acestea reprezentând 52,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele șase luni ale anului 2024.
• Pe partea externă, diminuarea în termeni reali a exportului de bunuri şi servicii cu 3,3% concomitent cu majorarea cu 4,0% a importului de bunuri şi servicii s-a concretizat într-o contribuție negativă semnificativă a exportului net la dinamica PIB de 3,5 puncte procentuale.
  Sectorul industrial a continuat evoluțiile negative, conjunctura economică nefavorabilă afectând încă acest domeniu de activitate.
• Este de remarcat evoluția din sectorul agricol cu o creștere pe ansamblul perioadei de 10,9%.

Ministerul Finanțelor recomandă reducerea cheltuielilor bugetare

„Având în vedere execuția bugetară din primul semestru al anului 2024 apreciem că pentru atingerea țintei de deficit stabilite pentru anul 2024 este necesar să fie continuate și intensificate eforturile pentru o colectare cât mai bună a veniturilor bugetare astfel încât nivelul programat să fie atins. Totodată în cazul cheltuielilor bugetare se recomandă o reducere a ritmului accelerat înregistrat în prima parte a anului curent și o atenție deosebită în angajarea de noi cheltuieli precum și o analiză riguroasă a cheltuielilor programate în vederea identificării unor eventuale sume ce pot fi economisite astfel încât acestea să nu afecteze negativ soldul bugetar stabilit pentru anul 2024”, susține Ministerul Finanțelor, în documentul citat de Economedia.

Instituția atrage atenția că, în lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să ducă chiar de anul acesta la reducerea cheltuielilor statului, „există riscul major” ca deficitul bugetar să ajungă la 6,9% din PIB, „cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență”.