The Guardian: Europa abia a reușit să-și salveze speciile prădătoare de la dispariție. Deci, de ce ucide mii de urși, lupi și râși? România este una dintre țările implicate

Cu Suedia eliberând permise pentru a ucide o cincime dintre urșii săi, iar parlamentarii români votând pentru dublarea cotei sale, dezbaterea asupra sezonului de vânătoare a devenit o problemă politică, arată The Guardian.

Lupul și ursul nu mai sunt animale; sunt subiecte politice

Urșii bruni din Europa sunt o specie protejată. Dar ei – alături de lupi și râși – se întâlnesc din ce în ce mai mult cu fermierii, oficialii forestieri și vânătorii.

Apetitul pentru uciderea marilor carnivore a crescut pe măsură ce populațiile de lupi și urși au crescut, mai multe atacuri de urși au ajuns pe prima pagină a ziarelor, iar politicienii au votat legi care i-au readus în pericolul de a dispărea.

Sport - 09 nov, 13:33

Mircea Lucescu a anunțat lotul naționalei României pentru ultimele două meciuri din Grupa C2 a Ligii Națiunilor

Suedia a eliberat permise pentru a ucide 486 dintre urșii săi bruni, aproximativ 20%, în acest sezon de vânătoare, care durează până la jumătatea lunii octombrie. În 2023, țara a efectuat sacrificări record de râși și lup.

Parlamentarii României au votat în iulie pentru dublarea cotei sale de vânătoare de la 220 de urși bruni la 481. În Slovacia, unde un urs a fost filmat recent dând furaj printr-un sat, parlamentarii au votat în iunie pentru a permite vânătoarea în apropierea satelor în anumite condiții.

În iulie, Curtea Europeană de Justiție a decis că sacrificarea recentă a lupilor din Austria și Spania este ilegală. La începutul anului, Elveția s-a confruntat și cu provocări legale pentru propunerea sa de a ucide 70% din populația sa de lupi.

Dezbaterea cu privire la împușcarea speciilor protejate a stârnit o asemenea furie în rândul fermierilor, vânătorilor și conservaționiştilor, încât a ajuns la cele mai înalte niveluri ale birocraților din Bruxelles. Comisia Europeană, a cărei președinte, Ursula von der Leyen, a avut un ponei ucis de un lup în urmă cu doi ani, încearcă să degradeze statutul de protecție al animalului.

„Lupul nu mai este un animal cu două urechi, patru picioare și o coadă; este un subiect politic”, spune Luigi Boitani, zoolog la Universitatea Sapienza din Roma și președinte al Inițiativei Mari Carnivore pentru Europa, un grup de conservare. „Există multă polarizare. Când vorbești despre lupi și urși, lumea nu mai acceptă nuanțe de gri, lucrurile sunt albe sau negre.”

Lupii au fost uciși în mare parte din Europa în secolele al XIX-lea și al XX-lea, dar au început să revină în anii 1970, când oamenii s-au mutat din sate în orașe, iar guvernele au protejat mai târziu animalele și habitatele lor. O schimbare similară s-a întâmplat cu urșii bruni și râșii.

Continentul găzduiește acum șase specii de carnivore mari, iar UE interzice uciderea acestora, cu unele excepții – de exemplu dacă reprezintă un pericol pentru public. Cocoțate în vârful lanțului lor trofic, animalele ajută ecosistemele să prospere prin reglarea populațiilor de pradă. Există, de asemenea, unele dovezi că pot limita răspândirea bolilor.

Dar amploarea și viteza revenirii lor – se crede că există peste 20.000 de lupi și 17.000 de urși în Europa – a dus tot mai mult la conflicte cu oamenii.

Lobby-urile fermierilor și vânătorii au făcut eforturi pentru a reduce numărul de obstacole necesare pentru a-i ucide, deoarece, spun ei, animalele și-au extins teritoriul și au atacat oamenii și animalele.

Cazurile atacurilor animalelor sălbatice au fost prezentate disproporțional

Imaginile unui urs care se plimba pe străzile unui mic oraș slovac au captat atenția internațională în martie, cu cinci răniți în urma atacului animalului.

La fel a făcut și moartea unui drumeț din Belarus care a murit când fugea de un urs cu o zi înainte. Atacurile au determinat o modificare a legii pentru a permite serviciilor de securitate slovace să împuște urșii bruni care se află la o jumătate de kilometru de o așezare umană.

Câteva luni mai târziu, în România, moartea unei excursioniste de 19 ani a determinat premierul să-i cheme pe parlamentari înapoi din vacanța de vară pentru o sesiune de urgență în care au votat pentru sacrificarea mai multor urși.

Oamenii din sate și din mediul rural vor să reducă numărul de urși, deoarece atacurile sunt în creștere.
Problema a devenit hrană pentru partidele populiste care curtează voturile din mediul rural, politicienii aruncând în aer Bruxelles-ul pentru că își pun copiii în pericol și abandonează satele din cauza preocupărilor elitiste de mediu.

Criticii spun că decesele sunt tragice, dar sunt prezentate disproporțional. În România, care găzduiește cei mai mulți urși bruni din Europa, animalele au ucis 26 de persoane și au rănit 276 în decurs de 20 de ani, potrivit Ministerului Mediului. Datele Eurostat arată că vehiculele cu motor au ucis 45.000 de oameni în țară în aceeași perioadă.

Și lupul a fost de mult înfățișat ca răufăcător în basme. Helmut Dammann-Tamke, președintele asociației germane de vânătoare și politician al creștin-democraților de centru-dreapta, spune că amenințarea cu atacurile lupilor asupra oilor este „o problemă pusă pe tavă” pentru extrema dreaptă, deoarece ajunge la oameni la nivel emoțional. „Această problemă este o forță incendiară în mâinile populiștilor”.

Atacurile animalelor sălbatice, un avantaj al extremei drepte

Un studiu din 2022 al municipalităților germane a constatat că atacurile lupilor asupra animalelor prezic sprijinul extremei drepte. După ce au controlat factori precum imigrația și locurile de muncă, cercetătorii au descoperit că atacurile lupilor au fost asociate cu câștiguri de extremă dreapta în alegerile municipale cu între unu și două puncte procentuale. „Dovezile indică faptul că atacurile lupilor sunt un potențial motor al radicalizării electorale”, au scris autorii.

Activiștii de mediu se întreabă dacă politicile generale de sacrificare a animalelor vor contribui mult la evitarea conflictelor cu oamenii și au cerut măsuri pentru promovarea coexistenței pașnice, de la garduri și câini de pază până la campanii de conștientizare pentru turiști.

Oamenii de știință nu sunt încă tulburați de populația de lup de pe întreg continent, dar au avertizat că uciderea lupilor în țări cu populații mici s-ar putea dovedi catastrofală.

Uciderile pe scară largă ar putea pune populațiile acestor prădători sub nivelurile locale de supraviețuire, avertizează ei. Abaterile pot chiar crește prădarea animalelor, deoarece haitele sunt perturbate, astfel lupii singuratici și vulnerabili se aventurează în ferme pentru a vâna. Același efect de „bumerang” a fost documentat și la pume și coioți.

Ciprian Gal de la filiala din România a Greenpeace a spus că tendința la nivel european de slăbire a protecției pentru carnivorele mari a fost „un pas înapoi”, care e un ecou al vremurile în care oamenii simțeau un puternic sentiment de competiție cu fauna sălbatică.

„Guvernele europene, influențate de retorica populistă dominantă și lobby-uri puternice de vânătoare și agricultură, par să aleagă soluții bazate pe frică și pe randamentul economic rapid”, spune el. „Într-un fel, aceasta este o reacție împotriva politicilor ecologice ambițioase din ultimii ani și o supapă pentru cei care încă se luptă să facă față realității climatice cu care ne confruntăm.”