România cumpără vara energie energie la prețuri foarte mari și iarna exportă la valori de trei ori mai mici. Care este motivul

Rețelele electrice de transport din România sunt învechite, acestea fiind realizate în proporție de peste 80% în perioada regimului comunist. Potrivit datelor oficiale, doar 5,5% din liniile electrice de transport existente au fost realizate după anii 2000.

Transelectrica împarte suprafața României în zece zone

Din fericire, România nu a fost afectată de blackout vara aceasta și a putut păstra continuitatea la nivel național, cu puține excepții la nivel local.

Transelectrica, compania care asigură transportul, importul și exportul de energie electrică, în funcție de nevoi, împarte suprafața României în zece zone din perspectiva capacităților de producere a energiei electrice. Potrivit unei analize realizate de portalul InfoClima, zona Dobrogei are de trei ori capacitatea zonei Moldovei și cu toate acestea, în momentul de față, există o congestie a resurselor energetice regenerabile în Dobrogea, scrie Libertatea.

Economic - 03 nov, 19:45

Burduja, despre pregătirile pentru iarnă: La gaze noi stăm bine, dar la energia electrică vom importa cel mai probabil. România, în peste 30 de ani, nu a investit în noi capacități de producție (VIDEO)

„La sfârșitul anului 2023 nu exista niciun MW disponibil, dar 3.900 MW erau în așteptare. O veste bună este că în 2024 Transelectrica a adăugat 848 MW în disponibilitatea rețelei pentru zona Moldovei, însă cererile au crescut cu un ritm mai accelerat de 1.500 MW”, a declarat Victor Gavrilă, manager EnergiaTa.

În anul 2009 s-a format organizația ENTSO-E, respectiv Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Electricitate. În cadrul acestei organizații, România, prin intermediul Transelectrica, se coordonează cu omologii țărilor europene în scopul tranzacționării eficiente a energiei electrice în momente de surplus al producției de energie, sau din contră, de deficiență.

Spre exemplu, joi, 29 august 2024, la ora 13.00, România producea 5.892 MW și consuma 6.330 MW, iar diferența de 439 MW era importată din țări vecine.

Cu toate acestea, „există limite ale cantităților de energie de care ne putem ajuta din partea vecinilor – precum Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria sau Republica Moldova”.

„Asta pentru că importurile trebuie să fie complementare producției interne. Astfel că România nu ar putea consuma exclusiv din exterior”, menționează Victor Gavrilă.

Țara noastră poate importa cantitățile maxime de 1.560 MW din Bulgaria, 800 MW din Ungaria sau 500 MW din Serbia.

„Energia produsă național a fost insuficientă”

„Energia produsă național a fost insuficientă, România importând enorm de scump la puteri de 500-1.000 MW. Energia eoliană nu s-a produs din lipsă de vânt, iar parcurile fotovoltaice, din cauza temperaturilor diurne, sunt mai puțin eficiente cu 30% din cauza încălzirii panourilor expuse la soare. Lacurile de acumulare nu ne ajută și nici debitul Dunării. România și Transelectrica nu au făcut nimic în zona stocării energiei la nivel național. Un sistem de stocare de aceeași capacitate costă de trei ori mai puțin decât visul neîmplinit al României – centrala de acumulare prin pompare Tarnița-Lăpuștești și tot de trei ori mai puțin decât banii irosiți prin plata plafonării către furnizori”, au afirmat cei de la Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie, cu referire la situația din perioada caniculară a lunii iulie.

De obicei, țara noastră cumpără energie din Bulgaria, Serbia și Ungaria și exportă, când există surplus, mai ales în Ucraina și Republica Moldova. Tarifele în țările din care se importă energie sunt, vara, aproape similare cu cele ale României. De exemplu, joi, 29 august 2024, un MW costa în România 196 de euro (965 de lei), la fel ca în Bulgaria, în timp ce în Serbia valoarea era de 200 de euro, iar în Ungaria era de 186 de euro.

Pe de altă parte, în 29 februarie 2024, România a avut un tarif de 69 de euro/MW, valoare la care a exportat surplusul de energie electrică. Valorile au fost similare în Bulgaria și Ungaria, în timp ce Serbia avea un preț de 65 de euro/MW.