„Marea Adriatică devine tropicală”: pescarii italieni se luptă să se adapteze la marea cae fierbe

Aproape în fiecare dimineață, Daniele Montini și soția sa, Alfreda, fac o plimbare în apele puțin adânci ale Mării Adriatice. Ritualul, urmat de mulți locuitori din Fano, un oraș de coastă din regiunea centrală Marche a Italiei, este recomadat de medici pentru stimularea circulației sângelui și pentru menținerea unui sistem respirator sănătos prin inspirarea aerului sărat.

Mucilagiul din Marea Adriatică ucide speciile de pești

Dar la ora 7.30 temperatura exterioară este deja de 29C. Cuplul, care s-a născut în Fano, știe că verile și iernile lor sunt transformate de încălzirea globală. Cu ce ​​nu prea sunt obișnuiți este marea mult mai caldă.

În câteva zile din iulie, temperatura mării de-a lungul coastei Adriatice a Italiei, care se întinde de la Trieste în nord până la Capo d’Otranto în sud, a atins un record de 30C, iar în unele zone a depășit ușor această cifră.

„Apa e foarte fierbinte, aproape ca cea de baie”, a spus Daniele în timp ce cuplul își termina plimbarea. „S-au schimbat multe în 50 de ani. Îmi amintesc că marea era mult mai vălurită, acum este în mare parte plată.” Alfreda a adăugat: „S-a schimbat și cantitatea de pește, iar speciile, unele nici măcar nu mai există”.

Mai mult decât atât, căldura mării și curenții slabi au contribuit la proliferarea pe scară largă în această vară, în special în zonele nordice și centrale ale Adriaticii, a mucilaginei, sau mucilagiului, o substanță groasă, slinoasă, de culoare alb-gălbuie, formată din diverse microalge care se acumulează pe fundul mării sau la suprafață.

„Provoacă probleme motorului bărcii, dar blochează și plasele de pescuit și, odată ce se întâmplă acest lucru, este imposibil să mai pescuim”, a spus el. În timp ce majoritatea tipurilor de pești pot scăpa de mucilagiu, acesta poate sufoca crustaceele precum scoicile, care sunt, oricum, amenințate de crabii albaștri care prosperă în Marea Adriatică mai caldă, în special în părțile de nord.

Marea Adriatică a devenit extrem de caldă chiar și în larg

Ciavaglia este pescar în Marea Adriatică deja de 40 de ani și a spus că nu a experimentat niciodată o temperatură atât de mare a mării și, ca urmare, atât de mult mucilagiu.

„Vorbim despre temperaturi ale apei de 30 de grade Celsius chiar și în larg”, a adăugat el. „Marea Adriatică devine tropicală. Începem să vedem specii de pești care nu existau anterior, cum ar fi peștele-spadă, în timp ce diverse tipuri de pești albi, cum ar fi calcanul, sunt aproape dispărute. Nu există nicio îndoială că schimbarea [climatică] are loc și este inutil să încercăm să o negăm.”

Ciavaglia reușește să se descurce, dar pescarii independenți mai mici, mai în sus de coastă, în locuri precum Pesaro, precum și în vecinătatea Cattolica din Emilia-Romagna, se descurcă foarte greu.

Anna Franchini, care reprezintă o cooperativă alcătuită din pescari mici, a spus: „Pescarii de aici nu au putut să lucreze de o lună. Este într-adevăr trist să vezi activitatea atât de redusă și există multă furie, inclusiv din cauza costurilor mari și a birocrației grele cu care oamenii trebuie să se confrunte în același timp.”

Andrea Bacchiani, un pescar în Cattolica din 1996, a spus: „Fiecare zi este diferită, dar odată ce mucilagiul afectează plasele, pur și simplu nu poți face nimic. În trecut, ar fi putut fi o problemă pentru o zi sau două, dar nu așa, pentru mai mult de o lună.”

Masa mucilaginoasă a fost observată pentru prima dată în Marea Adriatică în primele decenii ale secolului al XVII-lea. „Este un fenomen strâns legat de condițiile climatice și care în ultima vreme a reapărut într-un mod foarte semnificativ, începând din 1989”, a spus Maria Lucia De Nicolò, istoric la Universitatea din Bologna și expert în Marea Mediterană. „Suntem într-o [fază] alarmantă în acest moment, dar întotdeauna au existat avertismente despre schimbările climatice și nu degeaba.”

Roberto Danovaro, biolog marin la Universitatea din Ancona, spune că, deși Marea Adriatică a devenit mult mai curată în ultimii 20 până la 30 de ani, a devenit și mai epuizată. „Produce mai puțin și primește mai puțini nutrienți [de la râuri] și apoi suferă din cauza acestor valuri de căldură. Ne confruntăm cu o situație anormală și începe să devină mai evidentă”, a spus el, indicând dispariția bureților de mare și a altor organisme.

„Marea Adriatică devine la fel de tropicală ca și Maldive, dar fără aceeași culoare.”