Creșterea numărului superbacteriilor rezistente la medicamente ar putea face ca pandemia de Covid să pară ceva „minor”, avertizează o expertă

Infecțiile comune vor ucide milioane de oameni dacă rezistența la medicamente prin utilizarea abuzivă a antibioticelor nu este redusă, spune un expert.

Numărul superbacteriilor rezistente la antibiotice a crescut la un nivel alarmant

Pandemia de Covid-19 „va părea ceva minor” în comparație cu ceea ce ar putea să se confrunte omenirea din cauza numărului tot mai mare de superbacterii rezistente la medicamentele actuale, a avertizat profesorul Sally Davies, fostul ofițer medical șef al Angliei.

Davies, care este acum o expertă a Regatului Unit pentru cercetarea rezistenței la antimicrobiene (AMR), și-a pierdut fiica în urmă cu doi ani din cauza unei infecții care nu a putut fi tratată.

Ea prezintă o imagine sumbră a ceea ce s-ar putea întâmpla dacă lumea nu reușește să abordeze problema în următorul deceniu, avertizând că problema este „mai acută” decât schimbările climatice. Infecțiile rezistente la medicamente ucid deja cel puțin 1,2 milioane de oameni pe an.

„Se pare că mulți oameni au infecții netratabile și ar trebui să izolăm oamenii care nu pot să fie tratați pentru a nu infecta familiile și comunitățile lor. Deci este o imagine cu adevărat dezastruoasă. Face ca pandemia Covid să pară ceva minor”, a spus Davies.

AMR înseamnă că unele infecții cauzate de bacterii, viruși, ciuperci și paraziți nu mai pot fi tratate cu medicamentele disponibile. Expunerea la medicamente le permite bacteriilor să dezvolte capacitatea de a le rezista, iar utilizarea excesivă a medicamentelor, cum ar fi antibioticele, accelerează acest proces.

Rezistența larg răspândită face o mare parte din medicina modernă prea riscantă, afectând tratamentele inclusiv pentru cezariană, intervențiile pentru cancer și transplantul de organe.

„Dacă nu se va avansa serios în următorii 10 ani, atunci mă declar deja foarte speriată”, a spus Davies.
Săptămâna trecută, guvernul Regatului Unit a anunțat un plan național de acțiune privind RAM, cu angajamente de a reduce utilizarea antimicrobienelor atât la oameni, cât și la animale, de a consolida supravegherea infecțiilor rezistente la medicamente și de a încuraja industria să dezvolte noi medicamente și vaccinuri.

În ultimii ani s-au făcut progrese foarte mici în domeniul unor noi antibiotice, mai puternice

La lansarea planului, Maria Caulfield, ministrul Sănătății, a declarat: „Într-o lume care se recuperează de impactul profund al pandemiei de Covid-19, colaborarea internațională și pregătirea pentru provocările globale de sănătate au căpătat un nivel de importanță fără precedent”.

Davies a petrecut mai mult de un deceniu avertizând despre această problemă, dar a spus că s-a lovit personal de această problșemă chiar acasă atunci când „frumoasa” ei fiică, Emily Hoyle, a murit de o infecție rezistentă la medicamente, la vârsta de 38 de ani.

Hoyle avea fibroză chistică și suferise două transplanturi pulmonare înainte de a fi infectată cu Mycobacteroides abscessus, care era rezistent la tratament.

„Ea știa cu aproximativ șase luni înainte de a muri că acest lucru nu e tratabil și că probabil va muri din cauza asta. A murit frumos – a fost foarte demnă, a râs, a glumit. Era foarte specială.

Moartea lui Hoyle i-a întărit hotărârea de a schimba curentul, a spus Davies, descriind-o ca o chestiune de corectitudine intergenerațională.
Există, de asemenea, probleme de corectitudine în zilele noastre, a spus ea. Un deces din cinci cauzat de AMR are loc la un copil cu vârsta sub cinci ani, de obicei în Africa subsahariană, unde Davies a spus că problema este „deosebit de răspândită și dezastruoasă”.

Bacteriile și schimbările climei sunt la fel de periculoase

Multe dintre țări sunt, de asemenea, puternic afectate de criza climatică, iar Davies a spus că cele două probleme sunt interconectate.
„Dacă nu controlăm și atenuăm AMR, atunci va ucide mai mulți oameni înainte ca schimbările climatice să o facă”, a spus ea.

„Clima se va schimba în multe feluri, dar gândiți-vă la apa în urma inundațiilor, gândiți-vă la canalizare, gândiți-vă la furtuni și la lipsa apei curate dacă e secetă; infecțiile cresc.”

Există eforturi globale pentru a reduce utilizarea inadecvată a medicamentelor, cum ar fi antibioticele în medicină, deși pandemia de Covid-19 a blocat progresul în multe dintre aceste inițiative.

Puține antibiotice noi au fost create în ultimii ani și problema este „complicată” deoarece implică sectoare precum agricultura, precum și sănătatea umană.

Mai mult de două treimi din antibiotice ajung la animalele de fermă, a spus Davies, de obicei pentru a promova creșterea sau a preveni infecțiile în condiții de supraaglomerare, insalubre, mai degrabă decât pentru a trata infecții specifice.

Unele crescătorii de pești din Asia „introduceau antibiotice cu hrana pentru pești”, parțial pentru că este mai ieftin, a spus ea, dar și din cauza lipsei de cercetare asupra infecțiilor la rasele locale de pești, cum ar fi tilapia și care ar putea fi vaccinurile necesare.

Animalele, inclusiv oamenii, excretă până la 80% din antibioticele pe care le iau, subliniază ea, „contaminand mediul”. Este posibil ca fabricile care produc antibiotice să nu-și controleze efluenții, permițând „cantităților dramatice” să intre în sistemele de apă.