Geopoliticianul Dan Dungaciu: Rusia se retrage din Siria şi vine la Kiev şi la Chişinău

Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o mutare suprinzătoare şi îşi retrage, parţial, trupele din Siria.

„Acţiunile Rusiei şi-au atins obiectivul”, a declarat liderul de la Kremlin, care a anunţat că operaţiunea a început deja.

Geopoliticianul român Dan Dungaciu este de părere că planul lui Putin este unul cu două fețe.

Director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dungaciu amintește că anunțul lui Putin vine în preajma negocierilor de Pace de la Geneva.

Care e preţul „generozităţii” fără precedent al lui Putin? Ce vrea şi ce a obţinut Federaţia Rusă?

Economic - 04 nov, 21:57

Legea pensiilor militare a fost adoptată în Parlament: Pensiile aflate în plată se indexează în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie

“Mai pe şleau spus, dacă înţelegerile de la masa ruso-euroatlantică, la care nu au participat în nici un caz nici Kievul nici Chişinăul, au vizat cele două state vecine României. Şi cu ce consecinţe? Căci, dacă nu eşti la masă, rişti să fii în meniu”, explică Dungaciu, într-un articol pentru Adevărul.

De asemenea, geopoliticianul român spune că Rusia mai vrea din partea SUA recunoaşterea ca actor global, din partea UE ridicarea sancţiunilor economice din iulie a.c., dar și beneficii în ceea ce ea numeşte „străinătate apropiată”.

“Pe scurt, că Moscova s-a dus în Siria inclusiv pentru a debloca dosarul ucrainean – în care era realmente fără soluţie în faţa unei Ucraine încăpăţânate – şi de a da un impuls (mai ales) partenerilor europeni de a pune presiune pe Kiev să fie conciliant”, explică Dungaciu.

Pe ruși nu îi interesează foarte tare Siria, ei vor controlul deciziei de securitate şi politică externă a Kievului de către Donbasul separatist; implicit, de către Moscova. Și asta speră să obțină prin retragerea trupelor din Orientul Mijlociu.

“Ceea ce trebuie să ne intereseze la Bucureşti este însă (şi) altceva. Care vor fi consecinţele unei potenţiale „federalizări” a Ucrainei pentru R. Moldova?”, atrage atenția directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.

“Cum poţi să obţii garanţii în R. Moldova, mai mult decât „linia Nistrului” (Transnistria), veritabila linie roşie a diplomaţiei ruse? Printr-un singur mod: „federalizarea” R. Moldova, deci transnistrizarea ei, respectiv aducerea în câmpul constituţional/electoral al republicii a circa 10% de voturi proruse – voturile transnistrene – şi conferirea unui statut special regiunii separatiste prin care acestea (împreună cu Găgăuzia) va controla de iure şi de facto politica externă şi de securitate a Chişinăului. Aceasta e unica garanţie a Moscovei că, cel puţin pe termen mediu, integrarea euroatlantică nu va fi posibilă. Nici pe calea „naturală” (pentru care Chişinăul nu se califică şi Bruxellesul nu o doreşte), nici pe calea scurtă, germană, respectiv reunificarea cu România”, a mai declarat Dungaciu.

Acesta este contextul strategic în care ne aflăm, arată Dan Dungaciu.

„Retragerea Rusiei din Siria şi întregul context strategic creează premisele conturării unui spaţiu tampon între spaţiul euroatlantic şi Federaţia Rusă sub forma unor organizări teritoriale interne în Ucraina şi R. Moldova de tipul unor „federaţii” (chiar dacă acest cuvânt nu va fi nici rostit nici invocat ca atare)”, conchide acesta.