Cum apare sfârşitul omenirii în teoria unui român: Involuţia creierului va îngropa civilizaţia

După cutremurul devastator din Japonia, tot mai multe voci vorbesc deschis despre sfârşitul lumii, chiar dacă majoritatea teoriilor nu au nici un fundament ştiinţific. De la presupusele previziuni ale mayaşilor, care profeţeau sfârşitul omenirii în 2012, până la teoriile legate de exploziile solare, diferitele faze ale lunii sau încălzirea globală, specialişti în diferite ştiinţe sau pseudo-experţi atrag atenţia asupra faptului că omenirea se află în impas.

În acest context, este de reamintit şi o teorie lansată de un roman nu mai devreme de anul trecut, prin care sfârşitul omenirii este prezentat dintr-o cu totul altă perspectivă. Constantin Creţan susţine în lucrarea sa “De la maimuţa sălbatică la maimuţa domestică” faptul că omul modern se confruntă cu cea mai profundă dramă posibilă, ce îl va face să piardă bătălia cu civilizaţia: involuţia creierului.

Potrivit teoriei lui Creţan, cea mai inteligentă persoană de pe Planetă a trăit în pre-istorie şi este cunoscut astăzi sub numele de omul de Cro-Magnon. De atunci şi până acum creierul uman s-a micşorat simţitor, ca urmare a unei presiuni de selectie naturală din ce în ce mai relaxată. În aceste condiţii, inteligenţa medie a omului modern este doar o rămăşiţă a celei a omului paleolitic, iar involuţia umanităţii este ireversibilă. Astfel, dacă ar fi să dăm crezare  teoriei lui Constantin Creţan, din preistorie şi până acum omul s-a degradat, iar degenerarea va continua până când rasa umană se va transforma, la propriu, într-o maimuţă domestica.

Eveniment - 22 nov, 09:10

Cutremur în România. Unde s-a resimțit și ce magnitudine a avut

În cartea sa “De la maimuţa sălbatică la maimuţa domestică”, Constantin Creţan vorbeşte şi despre mutarea periodică a centrilor de putere şi prevede în viitorul apropiat că noul centru al omenirii va fi Asia de Est. Argumentele sale sunt legate atat de gradul de expunere de-a lungul istoriei la presiunile naturale de selecţie, cât şi la dimensiunea IQ-ului actual, mai ridicat în Asia de Est decât oriunde în lume.

Acest aspect îşi regăseşte o ilustrare si în reacţia din ultimele zile a poporului japonez, care se descurcă impecabil în faţa dezastrului major care a marcat ţara. În ciuda efectelor catastrofale provocate de cutremurele în serie şi de tsunami, japonezii continuă să reacţioneze echilibrat, nu au intrat în panică şi încearcă să limiteze eficient dimensiunile dezastrului. Dacă un eveniment similar ar fi avut loc în oricare altă parte de pe glob, atât modul de reacţie a populaţiei cât şi consecinţele practice ale catastrofei naturale ar fi fost, cu siguranţă, cu totul altele.

Cartea lui Constantin Creţan poate fi citită integral, în română şi engleză, pe blogul constantincretan.wordpress.com.