Tot ce trebuie să știi despre cazul Julian Assange. Fondatorul Wikileaks află marți dacă va fi extrădat în SUA. ”Reporteri fără frontiere”: Procesul său e despre libertatea jurnaliștilor și dreptul publicului la informare

Julian Assange (52 de ani), fondatorul Wikileaks, ajunge la Înalta Curte din Londra marți, în ceea ce ar putea fi ultima sa încercare de a împiedica extrădarea în Statele Unite, informează BBC. El se află în închisoare, în Marea Britanie, din 2019, iar autoritățile americane îl vor pentru că a publicat milioane de documente militare clasificate în 2010 și 2011.

Cum a ajuns Julian Assange să fie vânat de autoritățile americane

În 1995, Julian Assange a fost amendat în țara sa natală, Australia, pentru fapte similare. A scăpat de închisoare doar pentru că a promis să nu mai facă.

Însă în 2006 a fondat site-ul Wikileaks, pe care au fost urcate peste zece milioane de documente, inclusiv unele clasificate legate de război, spionaj și corupție.

În 2010, pe Wikileaks a fost publicat un clip filmat într-un elicopter militar american ce arăta civili uciși în capitala irakiană Bagdad.

De asemenea, au fost publicate documente clasificate care ar sugera că armata americană a ucis mii de civili în războiul din Afganistan.

În 2019, Departamentul american de Justiție a catalogat scurgerea de informații drept „una dintre cele mai masive compromiteri de informații clasificate din istoria Statelor Unite”.

Procurorii au argumentat că publicarea informațiilor a pus în „pericol de vătămare, tortură sau chiar moarte” mai multe persoane din Afganistan și Irak.

În schimb, Julian Assange s-a apărat susținând că n-a făcut decât să arate abuzurile săvârșite de forțele americane. El a mai spus că e victima unui proces politic.

Pe numele său sunt acum 18 capete de acuzare și, dacă va fi găsit vinovat, avocații lui Assange spun că acesta riscă până la 175 de ani de închisoare. În schimb, guvernul american afirmă că sentința va fi undeva între patru și șase ani de detenție.

El a fost trimis la o închisoarea de înaltă securitate din Londra pentru încălcarea condițiilor de cauțiune într-un caz separat. E închis deja de aproape cinci ani.

În 2021, Înalta Curte a decis că Julian Assange trebuie extrădat, respingând argumentul apărării că starea sa precară de sănătate mentală l-ar putea determina să se sinucidă în închisoarea americană. Un an mai târziu, Curtea Supremă a menținut decizia, iar Priti Patel, la vremea respectivă ministrul britanic de Interne, a confirmat ordinul de extrădare.

Assange revine din nou la Înalta Curte pe 20 și 21 februarie, în încercarea de a obține revizuirea deciziei lui Patel și verdictul justiției din 2021. Aceasta ar putea fi ultima sa șansă de a scăpa de extrădarea în SUA.

Julian Assange, șapte ani petrecuți în Ambasada Ecuadorului din Londra

De precizat că, în 2010, autoritățile suedeze au emis un mandat de arest pe numele său, acuzându-l că a violat o femeie și a agresat sexual o alta în timp ce era pe teritoriul acestei țări. El a spus că acuzațiile sunt „fără temei”. În acest context, el a cerut azil politic în Ambasada Ecuadorului din Londra, susținând că acest caz ar putea duce la extrădarea sa în SUA. El a obținut statutul de azilant politic de la președintele de atunci, Rafael Correa.

Julian Assange a stat șapte ani în ambasadă, fiind vizitat de mai multe celebrități, inclusiv Lady Gaga și Pamela Anderson.

În aprilie 2019, președintele Lenin Moreno i-a ordonat lui Assange să părăsească ambasada din cauza „comportamentului nepoliticos și agresiv”. În acel moment, Assange a fost arestat în interiorul ambasadei de polițiștii britanici și a primit 50 de săptămâni de detenție pentru că nu s-a supus ordinului de extrădare în Suedia.

În noiembrie 2019, autoritățile suedeze au renunțat la caz deoarece trecuse prea mult timp de la presupusele fapte.

Organizația ”Reporteri fără Frontiere” îl apără pe Julian Assange

Într-un articol pentru The Guardian, Christophe Deloire și Rebecca Vincent de la „Reporteri fără frontiere” îl apără pe Assange pentru „contribuția sa la jurnalism”.

Documentele publicate pe Wikileaks, au argumentat ei, „au arătat crime de război și încălcări ale drepturilor omului care nu au fost niciodată anchetate”.

Cei doi spun că Assange riscă 175 de ani de închisoare, iar condamnarea sa „ar seta un precedent periculos pentru jurnaliștii și organizațiile media care publică materiale bazate pe scurgeri de informații”.

Cei doi au acuzat apoi că „sistemul britanic a pus piedici muncii noastre în cazul Assange”, iar ONG-ul a trebuit să ducă o luptă de convingere de luni de zile pentru ca oamenii săi să-l poată vizita pe Assange în închisoare: „La un moment dat, în timpul pandemiei am fost amenințați cu arestul pur și simplu pentru că ne-am pus la coadă în instanță”.

Totodată, ei acuză că Assange nu a mai fost lăsat să participe la audierile din cazul său începând din 6 ianuarie 2021.

Christophe Deloire și Rebecca Vincent au mai scris că Assange e într-o stare mentală deplorabilă, cu risc de suicid.

În final, ONG-iștii au insistat că nimeni nu ar trebui să fie la închisoare pentru că a prezentat informații de interes public.