În vârstă de 64 de ani, Bogdan Marcu este un reprezentant de seamă al învățământului tehnic românesc, doctor în inginerie spațială și expert în proiectarea și realizarea motoarelor de rachete, care s-a făcut remarcat în zona tehnologiilor de vârf, activând în cadrul unor companii americane de top, precum Rocketdyne sau SpaceX, dupa cum o demostrează și pagina sa de Linkedin.
Născut în Bacău, Bogdan Marcu a urmat, după absolvirea liceului, cursurile Facultății de Aeronave, din cadrul Institutului Politehnic București, secția Sisteme de Propulsie, pe care a absolvit-o în 1984.
După absolvirea facultății, românul s-a întors în orașul natal, unde a lucrat ca inginer la Întreprinderea de Aviație Bacău, în prezent Aerostar, la secția de reparații motoare de avioane militare Mig-15 și Mig-21.
”Ani buni și productivi. România trecea prin perioada grea a comunismului târziu, iar noi, tinerii ingineri, lucram la asimilarea unor licențe de motoare sovietice, plătite prea scump. Am folosit timpul respectiv pentru a învăța cât mai mult”, își amintește Bogdan Marcu.
După doi ani petrecuți la întreprinderea din Bacău, Bogdan Marcu s-a transferat la Institutul de Aviație din București, devenit apoi Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare, unde a participat la crearea unor proiecte legate de fabricația motoarelor de elicopter sub licență franceză și britanică.
În perioada respectivă, proaspătul inginer a participat la testarea și omologarea motorului Rolls-Royce Spey 512.
După doar șapte ani de carieră în România, probabil încorsetat de lipsa fondurilor pentru cercetare și simțind că se plafonează din punct de vedere profesional, Bogdan Marcu pleacă în SUA, cu o bursă de doctorat la University of Southern California.
Românul obține doctoratul în inginerie aerospațială, urmând să facă performanță în domeniul construcției de motoare de rachete.
În 1998 se angajează la Rocketdyne Propulsion and Power, unde se implică în dezvoltarea a numeroase proiecte.
De exemplu, în 2004, în cadrul unui proiect care urmărea întoarcerea astronauților americani pe Lună, românul a participat la dezvoltarea și modernizarea motorului J2X.
De asemenea, un alt proiect în care a fost implicat a fost chiar cel al navetelor spațiale americane, la motoarele cărora a lucrat timp de 14 ani.
„În anul 2008, misiunea Atlantis a inclus în cadrul motoarelor SSME un design original de turbină auxiliară pe care l-am generat și patentat în SUA”, a declarat cercetătorul român, pentru ziarul Deșteptarea.
Ulterior, Bogdan Marcu a fost ”racolat” de SpaceX, corporația înființată de Elon Musk.
El a proiectat primele prototipuri de turbine pentru varianta de studiu a motoarelor Raptor, cele care propulsează noile rachete StarShip, destinate viitoarelor misiuni pe Marte.
Tot la Space X a proiectat turbinele motoarelor Merlin 1D si en MVacD, cu care sunt echipate rachetele Falcon 9.
„Pe vremea aceea, SpaceX trecuse razant pe lângă faliment și era tratată cu surpriză și condescendență de către directorii industriei de rachete existente de atunci. Au urmat 5 ani de exuberanță, efort, nopți nedormite și satisfacții profesionale enorme. Rachetele Falcon 9, cele pe care le vedem pe ecrane revenind spectaculos la aterizare, folosesc turbinele proiectate de mine în cursul acelor 5 ani”, spune românul.
După Space X, românul a revenit la Rocketdyne, în calitate de coordonator al grupului de dezvoltare a turbinelor, cu sarcini în proiectarea motoarelor RS-25 pentru NASA Space Launch System, iar după alți patru ani a plecat la Blue Origin, compania fondată de miliardarul Jeff Bezos, unde lucrează în prezent.
În paralel cu cariera științifică, Bogdan Marcu este lector universitar la USC Viterbi School of Engineering, un colegiu universitar al Universității Sudului Californiei.
”Cred că generația noastră de atunci a avut un element magic, unic, care rămâne păstrat bine și viu în mințile și inimile noastre. Am învățat atunci să gândim, am învățat să fim prieteni și să ne respectăm – da, cu toate crizele de adolescență, ne-am format intelectual într-un mod atât de complet și de complex, încât ne-a ghidat traiectoriile de viață ulterioare până în ziua de astăzi. Și, bineînțeles, am învățat să iubim.
Profesorii noștri de atunci au fost personalitățile care au realizat o mare parte din această magie despre care vorbesc. Mărturisesc că aud în amintire vocile lor, pe lângă imaginile care îmi vin în minte, și simt această emoție și melancolie a trecutului care ne leagă pe toți Bacovienii (Liceul George Bacovia din Bacău – N.R.) generației ’78 astfel încât suntem și astăzi, în legătură unii cu alții, parcă mai strâns, acum după 45 de ani”, și-a mărturisti gândurile și nostalgia cercetătorul român Bogdan Marcu.