Un eurodeputat finlandez a lansat o petiție prin care se cere șefei Parlamentului European, Roberta Metsola, să inițieze un vot asupra unei rezoluții care să ceară Comisiei o altă procedură de infringement împotriva Ungariei, pentru încălcarea statului de drept, care ar avea drept urmare blocarea posibilității ca premierul maghiar Viktor Orbán să își asume rolul de președinte interimar al Consiliului European în luna iulie a acestui an.
„Credem că această acțiune este necesară pentru a proteja valorile Uniunii Europene, mai ales după acțiunile luate de Ungaria pentru a perturba procesul decizional al statelor membre în cadrul Consiliuuil European din decembrie”, afirmă Petri Sarvamaa (PPE) în scrisoarea consultată de The European Conservative. europarlamentarul .
Perturbarea la care face referire europarlamentarul finlandez este veto-ul exprimat de Ungaria asupra pachetului de ajutor în valoare de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
Scopul final al lobby-ului făcut de Petri Sarvamaa este suspendarea dreptului de vot al Ungariei, care ar avea ca rezultat împiedicarea premierul Viktor Orbán de a prelua și președinția interimară a Consiliului în iulie, după probabila demisie a actualului președinte Charles Michel.
Planul eurodeputatului finlandez are de surmontat mai multe obstacole.
În primul rând, niciodată în istoria UE nu s-a mai încercat ceva asemănător. Infringement-ul a mai fost declanșat în baza articolul 7 atât împotriva Poloniei, cât și a Ungariei, dar Consiliul nu a votat până în prezent pentru restricționarea drepturilor de vot ale celor două țări..
Motivul pentru această situație este considerentul că această măsura, numită „opțiunea nucleară”, este considerată a fi prea periculoasă pentru a fi folosită, cu excepția unor scenarii extreme.
În al doilea rând, dinamica luării acestei decizii ar fi una destul de complicată, întregul proces necesitând mai multe voturi și decizii din partea tuturor celor trei instituții ale UE, iar șase luni ar putea să nu fie suficiente pentru ajungerea la un rezultat concret. În plus, până acum nu este foarte clar dacă liderii statelor membre vor vota în Consiliul pentru această variantă.
Și chiar dacă s-ar ajunge în acest punct, suspendarea drepturilor de vot este singura sancțiune specificată de art. 7 alineatul (3) din tratat și nicăieri altundeva în acest document nu se spune nimic despre interzicerea de a prelua simultan și automat președinția rotativă.
Nu în ultimul rând, Ungaria a îndeplinit parțial cerințele impuse de Comisia Europeană în privința statului de drept și așteaptă ca executivul UE să deblocheze restul fondurilor înghețate, în valoare de 20 de miliarde de euro, în momentul în care își va încheia evaluarea.
Mai mulți eurodeputați și-au exprima la rândul lor opinia, considerând planul lui Sarvamaa greu realizabil.
„Nu cred că există mijloace legale pentru a atinge acest obiectiv”, a declarat pentru EUObserver Petras Austrevicius, eurodeputat al grupului liberal Renew.
„Nu văd niciun sprijin pentru acest lucru în Consiliu”, a declarat, sub anonimat, un alt diplomat, care a afirmat că aproape niciun stat membru nu ar îndrăzni să se atingă de președinția rotativă, pentru a nu stabili un precedent.
Un alt diplomat a declarat că, în loc să intre în panică, Parlamentul European ar trebui să înceteze să mai exagereze problema.
„Să nu supraestimăm impactul președinției asupra politicii UE”, a spus diplomatul, explicând că prima președinție după alegeri și ultima înainte de convocarea noii Comisii nu se ocupă aproape deloc de nicio problemă politică importantă .