Presa maghiară citează masiv dintr-un studiu potrivit căruia genomul românesc este de origine slavă în proporție de 50-60%, similar cu vecinii săi din Balcani, precum și cu Bulgaria și Croația.
Studiului The Genome History of the Balkans from the Roman Border to the Slavic Migration, care a fost publicat recent în revista Jurnalul științific american Cell, arată prevalența genelor slave în regiune.
Presa sârbă și bulgară a relatat și despre cercetările “care au zdrobit teoria originii daco-romane”. Portalul Tanjug.rs a numit cercetarea ADN-ului de-a dreptul de pionierat, ceea ce a dus la descoperiri uluitoare despre structura genetică a populației balcanice pentru Bulgaria, Macedonia de Nord, Serbia, România, Albania și Grecia. Lucrarea a adăugat că studiul, realizat în cooperare cu oameni de știință sârbi, spanioli și americani, pune în lumină prevalența genelor slave în regiune.
Presa maghiară scrie că bulgarii, românii și croații au cea mai mare concentrație de gene slave. În schimb, grecii au cea mai scăzută prezență a acestei moșteniri genetice: variază între 4 și 20 la sută.
Portalul hirtv.hu acuză presa românească pentru faptul că nu a raportat încă despre cercetare, “ceea ce nu este de mirare, deoarece teoria continuității daco-române bazată pe fundații artificiale a încetat să mai existe. După cum se știe, autoritățile de la București consideră Transilvania a lor”.
Presa maghiară scrie că de zeci de ani românii promovează teoria daco-romană, care este o teorie bazată pe rudenia limbilor română și latină. Potrivit acesteia, românii ardeleni sunt urmașii locuitorilor fostei Dacii romane, ai dacilor romanizați și ai coloniștilor romani, deci sunt locuitorii originari ai Transilvaniei.
Un aspect extrem de interesant pe care îl întâlnim în studiu, și pe care presa maghiară nu-l evidențiază, este faptul că, deși vorbesc și despre genomul românilor, realizatorii lui nu au prelevat nicio probă din vreun osuar găsit într-un vestigiu arheologic aflat în România.
”Probele genetice au fost colectate de la indivizi care au fost excavați din 20 de situri diferite, reprezentând o varietate regională și arheologică, incluzând, printre altele Viminacium (Kostolac, Serbia), capitala provinciei romane Moesia Suprior, Iader (Zadar, Croatia), pe coasta adriatică, și Siscia (Sisak, Croatia) și Mursa (Osijek, Croatia), pe drumul spre Panonnia, de la Marea Adriatică la Dunăre, fortărețe militare precum Tilurium (Gardun, Croatia) și Timacum Minus (Ravna, Serbia) și necropole din Evul Mediu Timpuriu, precum Jagodnjak (Croatia) și Nuštar-Dvorac (Croatia)”, prezintă autorii studiului.