Scandalul despre originile piesei „Așa-i românul” amintesc de cazul lui Bela Bartok, compozitor considerat trădător de presa maghiară a vremii pentru că iubea folclorul românesc

Discuția despre originile piesei „Așa-i românul” s-a soldat cu reacții aprinse și a readus în atenția opiniei publice cazul lui Bela Bartok, compozitorul maghiar considerat trădător la Budapesta pentru că iubea folclorul românesc, potrivit Dosaresecrete.ro.

Bela Bartok s-a născut în 25 martie 1881, la Sânnicolaul Mare, dintr-un tată pasionat de muzică, directorul al unei școli de agricultură, și o mamă profesoară.

Și-a început cercetările asupra folclorului muzical în 1905 și a cules pentru prima oară cântece populare românești în octombrie 1908, de la patru românce din satul bihorean Podeni.

Primele sale compoziții de inspirație românească – „Două dansuri românești” – au fost prezentate în prima audiție absolută la Paris, în martie 1910.

I-a oferit colecția sa compozitorului și folcloristului Dimitrie C. Kiriac, iar Academia Română a editat, în 1913, volumul „Cântece populare românești din comitatul Bihor”, care cuprinde 371 de piese.

Bela Bartok, considerat trădător de presa maghiară din acea perioadă

Bela Bartok a fost criticat aspru de presa maghiară a vremii. Jurnaliștii de la Budapesta îl acuzau de lipsă de patriotism și trădare de țară.

„Numai aceea am vrea să ştim, oare Béla Bartók, profesorul Academiei de Muzică Maghiare, de ce se manifestă un Scotus Viator muzical? Dar pe el nu-l mai interesează nici un fel de muzică ungurească? S-a angajat a fi apostolul muzicii slovace, române, cehe şi Dumnezeu ştie a cărei muzici, numai de muzica maghiară a uitat?”, afirma cotidianul Budapesti Hirlap într-un număr din 1913.

Un alt studiu al lui Bela Bartok a fost adunat în volumul „Colindele din Ardeal”, iar „Cantata profana”, o lucrare de excepție pe tema unei colinde din Bihor, a fost prezentată în primă audiție la Londra, în mai 1934, mai scrie Dosaresecrete.ro.