Peste 80 de publicații spaniole acuză Meta de „concurență neloială” și cer daune de 550 de milioane de euro

Peste 80 de publicații spaniole, reprezentate de Asociația Presei de Știri (AMI), au depus o plângere împotriva Meta, compania mamă a Facebook și Instagram.

Ele acuză compania americană de încălcare sistematică și masivă a reglementărilor europene privind protecția datelor personale, solicitând daune în valoare de 550 de milioane de euro pentru „concurență neloială”, relatează Le Figaro, citat de G4Media.ro.

Aceste publicații, reunite în cadrul Asociației Presei de Știri (AMI), Meta și-ar fi construit o poziție dominantă pe piața publicității ignorând reglementările, afectând astfel viabilitatea presei tradiționale care a respectat aceste norme.

Acuzații de încălcare a legislației europene privind protecția datelor

AMI susține că Meta a încălcat legislația europeană privind protecția datelor, cerând consimțământul utilizatorilor pentru utilizarea datelor în scopuri de profilare publicitară între mai 2018 și iulie 2023.

Această practică ar fi oferit Meta un avantaj concurențial nelegitim, afectând presa tradițională care a respectat reglementările.

Poziția dominantă a Meta pe piața publicității

AMI argumentează că Meta și-a consolidat o poziție dominantă pe piața publicitară, ignorând reglementările, ceea ce a dus la prejudicii semnificative aduse presei spaniole și punând în pericol viabilitatea acesteia.

Grupurile de presă reprezentate de AMI includ nume importante precum Prisa, Godo și Vocento, iar președintele AMI, José Joly, subliniază că această poziție a Meta a afectat negativ presa tradițională.

Reacția grupului Meta

Până în prezent, Meta nu a răspuns solicitărilor privind această plângere.

Contextual, la începutul lui noiembrie, Meta a introdus un nou sistem în Europa, oferind utilizatorilor posibilitatea de a renunța la publicitatea personalizată în schimbul unui abonament sau de a continua să folosească serviciile în mod gratuit, acceptând să își cedeze datele personale.

Acest model nou a stârnit preocupări și plângeri în mai multe țări europene, inclusiv Austria, Bruxelles și Franța.