Steven van Groningen, preşedinte al Raiffeisen Bank: "Am majorat avansul din cauza legii dării în plată. Am putea renunţa şi la «Prima casă»"

Președintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, a declarat pentru Ziarul Financiar că decizia de a majora avansul la creditele imobiliare a fost luată din cauza impactului pe care aceștia estimează că îl va avea aplicarea legii dării în plată asupra riscului asumat de bancă, dar și că există șanse să se renunțe la programul „Prima Casă”.

Raiffeisen a luat recent decizia surprinzătoare de a majora avansul cerut clienților la creditele imobiliare, chiar înainte de reluarea discuțiilor în Parlament cu privire la legea dării în plată. Banca va urca avansul pentru creditele standard în lei la 35%, iar pentru finanțările în euro la 40%. Potrivit reglementărilor BNR, avansul minim pentru creditele imobiliare în lei este de 15%, iar pentru euro de 25%.

„Dacă legea se aprobă, se schim­bă ceva esenţial, pentru că cel care ia creditul nu mai răspunde în faţa băncii cu averea lui, nu mai dau practic credit la o per­soană, ci eu, ca bancă, finanţez un activ şi trebuie să calculez cum poate evolua va­loarea acestui activ în 10-15 ani. De aceea cer avans mai mare. E ca la leasing finan­ciar. Avansul nu mai depinde de bonitatea clientului, ci de fluctuaţia valorii activului”, a explicat van Groningen.

Proiectul legii dării în plată a fost criticat dur de președintele Raiffeisen, acesta declarând că legea schimbă radical regulile care guvernează sistemul bancar, dar și că situația este cu atât mai gravă cu cât de discută aplicarea retroactivă a acestuia, la împrumuturi deja în derulare.

„Nu putem aplica un principiu retro­ac­tiv, la sute de mii de credite. E în conflict cu orice principiu de predictabilitate. Nicăieri nu se aplică o lege retroactiv la contracte de­ja în vigoare. Dacă cineva ia un credit, cum­pără ceva şi valoarea bunului scade, acesta este un risc asumat de client. Riscul meu, ca bancă, este că el nu poate da banii înapoi. Fiecare îşi gestionează propriul risc”, spune acesta.

De altfel, forma actuală a legii nu aduce clarificări asupra programului „Prima Casă” și dacă garanția acordată de stat va rămâne în picioare. În caz contrar, se ridică semne de întrebare cu privire la constituționalitatea actului legislativ.

„Sunt convins că măsura de majorare a avansului va fi luată şi de celelalte bănci dacă se adoptă legea dării în plată”, este de părere Steven van Groningen.

În ceea ce privește programul „Prima Casă”, Raiffeisen Bank a decis ca pentru moment să rămână activă, în speranța că se va clarifica dacă legea dării în plată se va aplica și la acest tip de credite sau nu.

„E aproape de neimaginat că legisla­to­rul nu a clarificat care e poziţia progra­mu­lui «Prima casă». Dispare umbrela statului, garanţia de stat? Atunci nu mai e nicio deosebire între «Prima casă» şi alt credit. Nu mai are niciun rost acest program. Oricine poate aduce chei­le casei la bancă. Ce fel de stat retrage re­tro­activ garanţia? şi atunci orice investitor îşi va pune întrebarea dacă vrea să fie aici sau nu”, a declarat șeful băncii.

Un altă fațetă a problemei, anume cazurile sociale, a fost atinsă de Steven van Groningen, în contextul în care parlamentarii au modificat textul legii pentru a nu include și dezvoltatorii imobiliari care ar putea încerca evitarea plății ratelor la credite predând băncilor zeci de apartamente.

„Cazurile sociale sunt folosite ca pre­text ca să apară legea şi să fie aplicată re­troactiv. Dar nimeni nu a făcut o analiză, câte sunt, ce e un caz so­cial, ce face o bancă când are un caz social? Nu s-a discutat nimic clar până acum”, afirmă președintele Raiffeisen.

„Dacă dau un credit pe 25 de ani, trebuie să ştiu pe ce lege mă pot baza. Dacă legea trece, eu am finanţat doar un activ şi riscul meu este ca valoarea lui să fluctueze în timp. Datoria mea e să mă asigur că pot da banii înapoi deponenţilor”, a concluzionat acesta.